Pioneering Advertising
Advertising care intentioneaza sa creeze cereri primare si nu selective, folosit de obicei in perioada de inceput al ciclului de viata al unui produs. Vezi Primary Demand; Selective Demand.
duminică, 30 noiembrie 2008
vineri, 28 noiembrie 2008
coltul de publicitate...partea a11-a
Vai de proiectul clientului care nu are buget!
Bugetul trebuie să fie unul din subiectele pe care le discuţi la prima întâlnire. Contrar părerilor majorităţii celor care se află în postura de client, a dezvălui bugetul nu înseamnă că vei da agenţiei o idee aproximativă privind suma pe care o poate fura de la tine. Nu spun că acest lucru nu se întâmplă, dar toate agenţiile „sănătoase la cap” justifică fiecare leuţ şi, cel mai important, îţi spun dinainte care este comisionul lor prin evidenţierea acestuia separat în cadrul ofertei.
Dacă clientul declară că “banii nu sunt o problemă”, ar fi bine să ţi se aprindă beculeţul roşu la fel de rapid ca şi în cazul în care clientul ţi-ar spune “Păi, nu ştiu ce buget am!”. În asemenea contexte, daţi-i un exemplu din viaţa reală astfel încât să înţeleagă că, fără buget, agenţia nu are toate datele necesare pentru a-i face o ofertă apropiată de realitate. Dacă a venit să se întâlnească cu agenţia ta, te asigur că domnul client are deja o idee despre câti bani are „de dat”, de investit în campania sa.
Un exemplu bun (voi puteţi găsi altele mult mai relevante) este cel cu îmbrăcămintea: “Stimate client, când intri într-un magazin de îmbrăcăminte şi vrei să îţi cumperi un costum, ai idee câţi bani eşti dispus să dai pe un costum?”. Mie, un costum de 10 milioane, mi se pare scump. Faptul că ştiu să fac diferenţa între scump, ieftin şi acceptabil, înseamnă că ştiu ce buget am pentru acţiunea “îmbrăcatul”. Nu-i aşa?
Bugetul îl face directorul de marketing împreună cu directorul de vânzări şi are întotdeauna legătură cu ce îşi doreşte compania să obţină din acel buget, ca vânzări. Când targetul este prea mare în comparaţie cu bugetul alocat... asta e. În majoritatea cazurilor, faptul că există asemenea discrepanţe, nu prea îi interesează pe cei care pot să ia decizii. Publicitatea, în cadrul multor companii, este considerată “consumatoare de bani”. Poate că lucrurile se vor schimba în bine, dar suficient de încet încât să aveţi “onoarea” să gustaţi şi astfel de tratamente.
Cineva: Şi ce dacă alte companii din domeniu alocă buget mai mare pentru marketing? Voi, ăştia din publictate, nu ştiţi decât să cereţi bani şi să îi “spargeţi”? Afară, termitelor! Ăştia sunt bani munciţi cu greu! Nu am să permit să vină lipitori ca voi să îmi ia agoniseala de-o viaţă!
Cel mai cuminte lucru de făcut este să te ridici, să îi mulţumeşti că te-a primit şi să îi spui că îl aştepţi când îşi va da seama că altă cale nu este, dacă vrea să existe, să supravieţuiască economiei de piaţă şi bătăliei pentru clienţi.
Friskies
Advertising Agency: FP7 McCann, Doha, QatarCreative Director: Fadi Yaish
Art Directors: Fadi Yaish, Kalpesh Patankar
Copywriter: Kalpesh Patankar
Account Supervisor: Hasaan Akasheh
Stefan Loose Travel Guide: No Need To Ask
Advertising Agency: Scholz & Friends, Berlin, Germany
Creative Directors: Michael Winterhagen, Joerg Jahn
Art Director: Marc Ebenwaldner
Copywriter: Alexander Schierl
Graphic Artist: Walter Ziegler
Account Managers: Michael Jaeger, Michael Schulze, Sebastian Vetter
joi, 27 noiembrie 2008
Nu mai exista reguli de aur, exista numai intrebari de aur- Stefan Kolle
Celor carora va place sa mai si cititi prin bloguri si sunt sigur ca in acest blog prea multe nu sunt de citit ci de vazut voi posta acuma interviul cu marele Stefan Kolle:
Pofta mare la citit!
Stefan Kolle este un consultant de marketing digital si alternativ, care a fondat Futurelab impreuna cu Alain Thys, dupa ce si-a incercat norocul in domenii ca finante, asigurari, tehnologie, atat ca anagajat al unor companii cat si ca antreprenor. Are o experienta bogata in marketingul transcultural, Futurelab avand birouri in Moscova, Munhen, Hamburg, Shanghai, Atena, Kiev si sediul central la Bruxelles. Indemnul lui este acela de a nu inceta niciodata sa ne punem intrebari, pentru ca numai astfel vom reusi sa descoperim raspunsurile mai putin evidente, ascunse, dar mai ales cu potential inovativ. Pe Stefan Kolle il puteti asculta miercuri, 26 noiembrie in cadrul conferintei Inspire 2009, organizata de Evensys. Stefan Kolle va vorbi despre cum trebuie regandite mijloacele media in contextul noilor realitati cu care marketerii si agentiile se confrunta. “Si daca nu ar exista televizor?” este provocarea pe care o propune el. Iar pe 27 noiembrie, il puteti asculta in cadrul seminariilor Inspire 2009 vorbind despre “Alternative Media Mix”.
IQads: Futurelab este descris drept un butic de creatie care depaseste conventiile. Cum faceti asta? E nevoie de calitati deosebite?
Stefan Kolle: Nu e vorba neaparat de calitati deosebite, cat de o viziune aparte. Aceasta structura mentala presupune sa nu-ti fie teama si include curiozitate extrema si dorinta de a pune totul la indoiala in mod constant si consistent, chiar si propriile idei. De asemenea, este inimaginabil cat de mult ai de invatat si cate idei poti gasi privind dincolo de granitele unei industrii – cum poate un model de business care a zguduit industria x sa fie aplicat in industria y? Si apoi se decanteaza in acel binecunoscut slogan: “just do it”. Daca iti ies in cale conventii care iti restrictioneaza dezvoltarea, contesta-le. Pune intrebari de tipul: “De ce faci asta? Ce s-ar intampla daca am incerca ceva diferit? De ce iti este teama? Cum am putea depasi acea teama sau obstacol?”, chiar daca sunt uneori incomode.
Dar poate cea mai importanta parte este sa privesti intotdeauna din perspectiva consumatorului. Lui nu-i pasa ca exista departamente diferite, nu il atinge cu nimic KPI-ul (Key Performance Indicator), singurul lucru important pentru el este sa primeasca o experienta iesita din comun. Aceasta perspectiva poate fi solutia pentru a depasi chiar si cea mai puternica dintre conventii.
IQads: Cat de mult va ajuta in activitatea curenta background-ul in asigurari, finante si tehnologie? Sau simtiti ca ar fi fost mai bine sa va directionati energia spre alte domenii in acei ani?
Stefan Kolle: Cand privesti in urma, mereu gasesti lucruri pe care le-ai fi putut face mai bine, dar eu chiar nu cred ca as fi putut folosi mai bine acei ani pentru a ajunge unde sunt acum. De-a lungul anilor am avut ocazia sa vin in contact cu multe companii din diferite industrii. De pilda, cand lucram in domeniul capitalului de risc (venture capital), trebuia sa ne asiguram ca punem intrebarile potrivite in timp util, astfel incat sa putem analiza fezabilitatea propunerii. Trebuia sa urmarim stadiul la care se afla industria respectiva, pentru a vedea daca aceasta companie noua s-ar putea diferentia si ar putea deveni castigatoare. Acest demers larg si in acelasi timp basic de a intelege o industrie precum si experienta de a stii ce intrebari sunt necesare reprezinta aceasi tactica pe care o aplic si astazi.
Am invatat si lucruri importante despre mine, de exemplu faptul ca sunt mai bun drept consultant decat antreprenor, intrucat oamenii au tendinta sa imi asculte sfatul, dar eu nu il urmez intodeauna.
IQads: Ce sfaturi i-ati da unui client din industria financiara si de asigurari pentru a evita sa fie afectat de criza globala?
Stefan Kolle: Pana la urma, supravietuirea ta este determinata de loialitatea consumatorilor tai. Daca produci bunuri de calitate si oferi servicii de calitate, daca ai un serviciu de relatii cu clientii impecabil si daca experienta in domeniu te recomanda, atunci clientii vor ramane alaturi de tine chiar si atunci cand vin vremuri grele. Acest principiu se verifica la fiecare cotitura majora – companiile ineficiente esueaza, celealte devin si mai puternice. Dupa cum mi-a spus un client din industria bancara acum cateva saptamani: “trebuie sa incetam sa vindem si sa incepem sa punem accent pe oferirea de servicii”. Sunt perfect de acord – trebuie sa ne concentram pe imbunatatirea marginii de profit prin construirea unor relatii mai bune cu actualii consumatori, transformandu-i pe acestia in promotori ai serviciilor noastre. De aici se naste profitabilitatea si prin urmare si supravietuirea.
IQads: V-ati dezvoltat afacerea in multe tari, care este ideea centrala care depaseste toate diferentele culturale?
Stefan Kolle: Am ales sa punem accentul pe consumator si sa facem din asta o filosfie de business din motive foarte clare, pentru ca este singurul lucru pe care il consideram consistent oriunde in lume. Desigur, unele insght-uri si nevoi ale consumatorilor din Rusia sunt diferite fata de cele din Grecia sau Romania, dar raman general valabile dorinta de a fi luat in serios si nevoia de a dezvolta o relatie cu o companie careia sa-i pese. La fel de adevarat este faptul ca acele companii care sunt cu adevarat centrate pe consumator au cresteri mai rapide, sunt mai profitabile decat competitorii lor.
IQads: Care a fost lectia pe care ati invatat-o atunci cand ati intrat in contact cu alte culturi?
Stefan Kolle: Prima lectie este aceea ca fiecare cultura se considera unica, desi asemanarile sunt adesea mult mai multe decat s-ar crede. Am invatat de asemenea faptul ca este un proces de durata sa ajungi sa intelegi o cultura, si este posibil sa nu poti asimila anumite aspecte foarte subtile. Trebuie sa acorzi respect culturii locale si niciodata sa nu crezi ca daca ceva a functionat intr-o parte a lumii, trebuie automat sa se aplice peste tot. Dar nu pot sa omit faptul ca a lucra in aceste culturi diferite a fost o experienta care m-a imbogatit spiritual.
IQads: Care sunt criteriile care va ajuta sa recunoasteti un insight care intr-adevar exprima punctul de vedere al consumatorului? Care sunt pasii pe care ii urmati pentru a evita sa cadeti in cursa insight-urilor false?
Stefan Kolle: Cheia este sa nu incetam sa ne intrebam “de ce?”, ci dimpotriva sa inceram mereu sa descoperim un nivel mai profund de relationare cu clientul, lucru valabil pentru tot ceea ce facem. Eu nu ma bazez numai pe cercetarile cantitative pentru a descoperi isnight-uri si nici nu ma incred in focus-gupuri. In acelasi timp, as vrea sa trag un semnal de alarma cu privire la cea mai intalnita capcana in care cad marketerii atunci cand vine vorba de insght-uri: tendinta noastra naturala este sa alegem insight-ul cel mai evident, cel care are cel mai mare procentaj. Totusi, pentru mine prezinta mai mult interes insight-urile de nisa. Daca stai sa te gandesti, atunci cand ceva este relevant pentru 70% din populatie, este usor de remarcat, rezulta de aici ca toti competitorii vor tinti in acea directie. Pe de alta parte, atunci cand o nevoie emotionala mai puternica este relevanta numai pentru 3 % din populatie, si daca noi ajungem sa fim singurii care sa oferim un raspuns pentru aceasta nevoie, atunci suntem unici si putem castiga un avantaj considerabil. Si intotdeauna ganditi-va ca 3% poate parea foarte putin dar daca reusiti obtineti 3% cota de piata e un impact de luat in calcul. Si daca reusim asta de cateva ori, avem primele de Craciun asigurate.
In definitiv, sa ne amintim mereu ca cele mai bune insight-uri nu se nasc in urma chestionarelor aplicate, ci in urma observarii comportamentului uman. Sa lasam sa iasa la iveala antropologistul din noi.
IQads: Cum convingenti un client sa renunte la parerile traditionaliste despre cum sa faca business si sa adopte in schimb solutiile voastre inovative?
Stefan Kolle: Cu siguranta nu e usor. La Futurelab am descoperit ca numai un numar limitat de (potentiali) clienti au mintea deschisa si o cultura organizationala suficient de adaptativa ca sa ne permita sa lucram cu folos. Am putea spune ca exista un proces de autoselectie in ceea ce-i priveste pe clientii nostri – daca nu sunt dispusi sa adopte solutii inovative, daca nu sunt pregatiti sa fie pusi la incercare, nu vor lua in considerare ideea de a ne angaja. Dupa aceea, se pune problema fidelizarii angajatilor din organizatia clientului. Argumentele pentru a duce la indeplinire acest demers difera de la organizatie la organizatie, dar in general poti castiga inimile lor prin a demonstra cum solutiile alese fac lumea un loc putin mai frumos si joburile lor putin mai placute, iar in ceea ce priveste a-i convinge in mod rational este important sa le arati cum aceasta abordare se va traduce in profitabilitate.
IQads: Ce argumente / sentimente / idei v-ar determina sa refuzati un proiect sau un client?
Stefan Kolle: Dupa cum am spus deja, exista un anume grad de autoselectie in ceea ce-i privestie pe clientii nostri. Exista de asemenea si cateva principii la care aderam, si daca un potential client nu este dispus sa si le asume, atunci vom respinge proiectul, fapt care s-a si intamplat de cateva ori in trecut. Avem pretentia de la clientii nostri sa fie onesti in relatia cu consumatorii, sa produca valoare nu iluzia valorii, sa se implice in comunitate si in relatia cu consumatorii intr-un mod pozitiv.
In afara de asta, nu vom colabora cu un client care urmareste doar sa reduca anumite costuri de personal. Nu pentru ca am considera acest lucru rau, ci pentru ca nu suntem oamenii potriviti sa veghem la indeplinirea acestui obiectiv. Noi ne concentram pe noutatea oportunitatilor de a obtine profit.
IQads: Care este diferenta dintre strategiile de marketing alternativ si digital pe care le livrati si o abordare mai conservatoare? Care este beneficiul pe care il oferiti clientilor?
Stefan Kolle: Prioritatea Futurelab este sa decopere in ce fel se schimba lumea si cum e logic sa actionezi pentru a face fata acestor schimbari. O abordare mai conservatoare se concentreaza adesea pe ideea ca “mereu am actionat asa” sau tinanad cont numai de faptul ca “daca am suficienta penetrare, acoperire si frecventa pe piata, ma vor cumpara” Cu toate acestea, tehnologia si moralitatea in randul consumatorilor sunt in schimbare, iar abordari de acest tip nu mai sunt eficiente. Cred ca cel mai important aspect in abordarea noastra este sa punem la indoiala totul: "De ce fac acest lucru? Este aceasta cea mai buna cale de a intra in contact cu anumiti consumatori? Este aceasta cea mai buna metoda de a genera o crestere a profitului pe termen lung? As putea sa-mi cheltuiesc banii intr-un mod diferit, astfel incat sa obtin o crestere a ROI-ului?" Si cea mai importanta intrebare este cum fac sa il transform pe consumator intr-un ambasador al brandului, fapt care sa genereze mai multi bani pentru mine si sa aduca mai multi clienti.
Nu mai exista reguli de aur, exista numai intrebari de aur pe care ni le vom pune atat timp cat va mai fi nevoie.
sursa
Pofta mare la citit!
Stefan Kolle este un consultant de marketing digital si alternativ, care a fondat Futurelab impreuna cu Alain Thys, dupa ce si-a incercat norocul in domenii ca finante, asigurari, tehnologie, atat ca anagajat al unor companii cat si ca antreprenor. Are o experienta bogata in marketingul transcultural, Futurelab avand birouri in Moscova, Munhen, Hamburg, Shanghai, Atena, Kiev si sediul central la Bruxelles. Indemnul lui este acela de a nu inceta niciodata sa ne punem intrebari, pentru ca numai astfel vom reusi sa descoperim raspunsurile mai putin evidente, ascunse, dar mai ales cu potential inovativ. Pe Stefan Kolle il puteti asculta miercuri, 26 noiembrie in cadrul conferintei Inspire 2009, organizata de Evensys. Stefan Kolle va vorbi despre cum trebuie regandite mijloacele media in contextul noilor realitati cu care marketerii si agentiile se confrunta. “Si daca nu ar exista televizor?” este provocarea pe care o propune el. Iar pe 27 noiembrie, il puteti asculta in cadrul seminariilor Inspire 2009 vorbind despre “Alternative Media Mix”.
IQads: Futurelab este descris drept un butic de creatie care depaseste conventiile. Cum faceti asta? E nevoie de calitati deosebite?
Stefan Kolle: Nu e vorba neaparat de calitati deosebite, cat de o viziune aparte. Aceasta structura mentala presupune sa nu-ti fie teama si include curiozitate extrema si dorinta de a pune totul la indoiala in mod constant si consistent, chiar si propriile idei. De asemenea, este inimaginabil cat de mult ai de invatat si cate idei poti gasi privind dincolo de granitele unei industrii – cum poate un model de business care a zguduit industria x sa fie aplicat in industria y? Si apoi se decanteaza in acel binecunoscut slogan: “just do it”. Daca iti ies in cale conventii care iti restrictioneaza dezvoltarea, contesta-le. Pune intrebari de tipul: “De ce faci asta? Ce s-ar intampla daca am incerca ceva diferit? De ce iti este teama? Cum am putea depasi acea teama sau obstacol?”, chiar daca sunt uneori incomode.
Dar poate cea mai importanta parte este sa privesti intotdeauna din perspectiva consumatorului. Lui nu-i pasa ca exista departamente diferite, nu il atinge cu nimic KPI-ul (Key Performance Indicator), singurul lucru important pentru el este sa primeasca o experienta iesita din comun. Aceasta perspectiva poate fi solutia pentru a depasi chiar si cea mai puternica dintre conventii.
IQads: Cat de mult va ajuta in activitatea curenta background-ul in asigurari, finante si tehnologie? Sau simtiti ca ar fi fost mai bine sa va directionati energia spre alte domenii in acei ani?
Stefan Kolle: Cand privesti in urma, mereu gasesti lucruri pe care le-ai fi putut face mai bine, dar eu chiar nu cred ca as fi putut folosi mai bine acei ani pentru a ajunge unde sunt acum. De-a lungul anilor am avut ocazia sa vin in contact cu multe companii din diferite industrii. De pilda, cand lucram in domeniul capitalului de risc (venture capital), trebuia sa ne asiguram ca punem intrebarile potrivite in timp util, astfel incat sa putem analiza fezabilitatea propunerii. Trebuia sa urmarim stadiul la care se afla industria respectiva, pentru a vedea daca aceasta companie noua s-ar putea diferentia si ar putea deveni castigatoare. Acest demers larg si in acelasi timp basic de a intelege o industrie precum si experienta de a stii ce intrebari sunt necesare reprezinta aceasi tactica pe care o aplic si astazi.
Am invatat si lucruri importante despre mine, de exemplu faptul ca sunt mai bun drept consultant decat antreprenor, intrucat oamenii au tendinta sa imi asculte sfatul, dar eu nu il urmez intodeauna.
IQads: Ce sfaturi i-ati da unui client din industria financiara si de asigurari pentru a evita sa fie afectat de criza globala?
Stefan Kolle: Pana la urma, supravietuirea ta este determinata de loialitatea consumatorilor tai. Daca produci bunuri de calitate si oferi servicii de calitate, daca ai un serviciu de relatii cu clientii impecabil si daca experienta in domeniu te recomanda, atunci clientii vor ramane alaturi de tine chiar si atunci cand vin vremuri grele. Acest principiu se verifica la fiecare cotitura majora – companiile ineficiente esueaza, celealte devin si mai puternice. Dupa cum mi-a spus un client din industria bancara acum cateva saptamani: “trebuie sa incetam sa vindem si sa incepem sa punem accent pe oferirea de servicii”. Sunt perfect de acord – trebuie sa ne concentram pe imbunatatirea marginii de profit prin construirea unor relatii mai bune cu actualii consumatori, transformandu-i pe acestia in promotori ai serviciilor noastre. De aici se naste profitabilitatea si prin urmare si supravietuirea.
IQads: V-ati dezvoltat afacerea in multe tari, care este ideea centrala care depaseste toate diferentele culturale?
Stefan Kolle: Am ales sa punem accentul pe consumator si sa facem din asta o filosfie de business din motive foarte clare, pentru ca este singurul lucru pe care il consideram consistent oriunde in lume. Desigur, unele insght-uri si nevoi ale consumatorilor din Rusia sunt diferite fata de cele din Grecia sau Romania, dar raman general valabile dorinta de a fi luat in serios si nevoia de a dezvolta o relatie cu o companie careia sa-i pese. La fel de adevarat este faptul ca acele companii care sunt cu adevarat centrate pe consumator au cresteri mai rapide, sunt mai profitabile decat competitorii lor.
IQads: Care a fost lectia pe care ati invatat-o atunci cand ati intrat in contact cu alte culturi?
Stefan Kolle: Prima lectie este aceea ca fiecare cultura se considera unica, desi asemanarile sunt adesea mult mai multe decat s-ar crede. Am invatat de asemenea faptul ca este un proces de durata sa ajungi sa intelegi o cultura, si este posibil sa nu poti asimila anumite aspecte foarte subtile. Trebuie sa acorzi respect culturii locale si niciodata sa nu crezi ca daca ceva a functionat intr-o parte a lumii, trebuie automat sa se aplice peste tot. Dar nu pot sa omit faptul ca a lucra in aceste culturi diferite a fost o experienta care m-a imbogatit spiritual.
IQads: Care sunt criteriile care va ajuta sa recunoasteti un insight care intr-adevar exprima punctul de vedere al consumatorului? Care sunt pasii pe care ii urmati pentru a evita sa cadeti in cursa insight-urilor false?
Stefan Kolle: Cheia este sa nu incetam sa ne intrebam “de ce?”, ci dimpotriva sa inceram mereu sa descoperim un nivel mai profund de relationare cu clientul, lucru valabil pentru tot ceea ce facem. Eu nu ma bazez numai pe cercetarile cantitative pentru a descoperi isnight-uri si nici nu ma incred in focus-gupuri. In acelasi timp, as vrea sa trag un semnal de alarma cu privire la cea mai intalnita capcana in care cad marketerii atunci cand vine vorba de insght-uri: tendinta noastra naturala este sa alegem insight-ul cel mai evident, cel care are cel mai mare procentaj. Totusi, pentru mine prezinta mai mult interes insight-urile de nisa. Daca stai sa te gandesti, atunci cand ceva este relevant pentru 70% din populatie, este usor de remarcat, rezulta de aici ca toti competitorii vor tinti in acea directie. Pe de alta parte, atunci cand o nevoie emotionala mai puternica este relevanta numai pentru 3 % din populatie, si daca noi ajungem sa fim singurii care sa oferim un raspuns pentru aceasta nevoie, atunci suntem unici si putem castiga un avantaj considerabil. Si intotdeauna ganditi-va ca 3% poate parea foarte putin dar daca reusiti obtineti 3% cota de piata e un impact de luat in calcul. Si daca reusim asta de cateva ori, avem primele de Craciun asigurate.
In definitiv, sa ne amintim mereu ca cele mai bune insight-uri nu se nasc in urma chestionarelor aplicate, ci in urma observarii comportamentului uman. Sa lasam sa iasa la iveala antropologistul din noi.
IQads: Cum convingenti un client sa renunte la parerile traditionaliste despre cum sa faca business si sa adopte in schimb solutiile voastre inovative?
Stefan Kolle: Cu siguranta nu e usor. La Futurelab am descoperit ca numai un numar limitat de (potentiali) clienti au mintea deschisa si o cultura organizationala suficient de adaptativa ca sa ne permita sa lucram cu folos. Am putea spune ca exista un proces de autoselectie in ceea ce-i priveste pe clientii nostri – daca nu sunt dispusi sa adopte solutii inovative, daca nu sunt pregatiti sa fie pusi la incercare, nu vor lua in considerare ideea de a ne angaja. Dupa aceea, se pune problema fidelizarii angajatilor din organizatia clientului. Argumentele pentru a duce la indeplinire acest demers difera de la organizatie la organizatie, dar in general poti castiga inimile lor prin a demonstra cum solutiile alese fac lumea un loc putin mai frumos si joburile lor putin mai placute, iar in ceea ce priveste a-i convinge in mod rational este important sa le arati cum aceasta abordare se va traduce in profitabilitate.
IQads: Ce argumente / sentimente / idei v-ar determina sa refuzati un proiect sau un client?
Stefan Kolle: Dupa cum am spus deja, exista un anume grad de autoselectie in ceea ce-i privestie pe clientii nostri. Exista de asemenea si cateva principii la care aderam, si daca un potential client nu este dispus sa si le asume, atunci vom respinge proiectul, fapt care s-a si intamplat de cateva ori in trecut. Avem pretentia de la clientii nostri sa fie onesti in relatia cu consumatorii, sa produca valoare nu iluzia valorii, sa se implice in comunitate si in relatia cu consumatorii intr-un mod pozitiv.
IQads: Care este diferenta dintre strategiile de marketing alternativ si digital pe care le livrati si o abordare mai conservatoare? Care este beneficiul pe care il oferiti clientilor?
Stefan Kolle: Prioritatea Futurelab este sa decopere in ce fel se schimba lumea si cum e logic sa actionezi pentru a face fata acestor schimbari. O abordare mai conservatoare se concentreaza adesea pe ideea ca “mereu am actionat asa” sau tinanad cont numai de faptul ca “daca am suficienta penetrare, acoperire si frecventa pe piata, ma vor cumpara” Cu toate acestea, tehnologia si moralitatea in randul consumatorilor sunt in schimbare, iar abordari de acest tip nu mai sunt eficiente. Cred ca cel mai important aspect in abordarea noastra este sa punem la indoiala totul: "De ce fac acest lucru? Este aceasta cea mai buna cale de a intra in contact cu anumiti consumatori? Este aceasta cea mai buna metoda de a genera o crestere a profitului pe termen lung? As putea sa-mi cheltuiesc banii intr-un mod diferit, astfel incat sa obtin o crestere a ROI-ului?" Si cea mai importanta intrebare este cum fac sa il transform pe consumator intr-un ambasador al brandului, fapt care sa genereze mai multi bani pentru mine si sa aduca mai multi clienti.
Nu mai exista reguli de aur, exista numai intrebari de aur pe care ni le vom pune atat timp cat va mai fi nevoie.
sursa
inspiratie...transpiratie...unde sunteti?
Ai un dead-line...ai un client nerabdator...brief-ul e cam ciudat...plus sa nu uitam ca pe langa acest proiect mai vin si celelalte proiecte (un logo mic, o carte de vizita, un header, un banner, o simulare, etc etc) si tu trebuie sa finalizezi proiectul pana cand e dead-line-ul. Ce facem atunci cand inspiratia nu vine? Ce facem cand pozele de pe deviantart, google, flickr, myspace, istock nu te ajuta cu nimic...incepi sa transpiri din plin...ai ajuns deja la al 3-lea pahar de cafea si picioarele tale isi schimba ritmul din dreapta in stanga, din stanga in dreapta si ai ros pana acuma 3 capace de pixuri.....si NIMIC. Nu vine nimic!
"Hai ca tot trebuie sa vina ceva daca ma apuc cumva cumva...." Si deschizi pagina...A4....tragi o linie si cauti un brush...nimic nicaieri! Bha zici ca parca nu se poate...nu exista acel proiect care vrea clientu' sa il aiba si te gandesti sa lasi arma jos. "Nu vreau BTL ca nu suntem cluburi....Nu vreau Classic ca nu suntem primarie...Nu vreau multe culori ca nu suntem granita...Nu vreau o culoare ca e prea sec....Aveti aici pozele, aveti aici cateva mochete ce mi-au placut mie. Vreau sa iasa foarte bine si daca imi place atunci vedem daca semnam contractul sau nu". Aceste cuvinte deja parca is un "Tatal nostru..." in mintea ta si nici Coldplay nu ti-l poate scoate, nici Placebo, nici Jason Mraz si nici Guns'n'Roses...nici o melodie...iar chillout-urile nu isi mai fac efectul.
Deci dragul meu prieten in aceste momente de criza nu dispera ci fii calm si nu te stresa ca nu vei scoate nimic, o data si o data tot va iesi ceva din click-urile alea de mouse si din pozele alea de la deviantart, ma gandesc ca pana la urma tot s-o trezit unu mai saltaret sa puna o poza care sa te inspire. Inteleg ca deja esti tot transpirat si agitat si iti imaginezi fata sefului tau si clientului nerabdator sa vada cel mai magnific proiect. Daca nu iese nimic. Atunci fa o chestie simpla(de fapt lucrurile cele mai simple sunt cel mai greu de realizat-dar incerc sa iti dau o speranta in momentele de criza:) ) si arata-le. Tu fii mandru de el, zambeste, spune ca e cea mai tare idee de pe piata acuma, de fapt inca nici nu a iesit pe piata dar voi veti sparfe piata cu acest proiect. O linie, o dunga, un punct, o virgula, o maslina, un pahar va face o mare diferenta:). Fii tot timpu bucuros de ce ai facut si mandru.
Inspiratia si transpiratia sunt 2 lucruri care nu pot trai unul fara altul. Sa nu crezi ca daca nu transpiri nu vei avea inspiratie sau te poti si inspira fara sa transpiri...no way (transpirat in sensul figurat al lui sa il intelegi).
Erau vorbele alea de 1% talent...99% transpiratie...1%noroc. Eu nu le cred dar sunt sigur ca undeva tot va iesi minunea mult asteptata.
Deci nu claca ci fii optimist cu proiectul tau.
P.S.: pana data viitoare sa ne auzim numai prin reviste si bloguri:)
"Hai ca tot trebuie sa vina ceva daca ma apuc cumva cumva...." Si deschizi pagina...A4....tragi o linie si cauti un brush...nimic nicaieri! Bha zici ca parca nu se poate...nu exista acel proiect care vrea clientu' sa il aiba si te gandesti sa lasi arma jos. "Nu vreau BTL ca nu suntem cluburi....Nu vreau Classic ca nu suntem primarie...Nu vreau multe culori ca nu suntem granita...Nu vreau o culoare ca e prea sec....Aveti aici pozele, aveti aici cateva mochete ce mi-au placut mie. Vreau sa iasa foarte bine si daca imi place atunci vedem daca semnam contractul sau nu". Aceste cuvinte deja parca is un "Tatal nostru..." in mintea ta si nici Coldplay nu ti-l poate scoate, nici Placebo, nici Jason Mraz si nici Guns'n'Roses...nici o melodie...iar chillout-urile nu isi mai fac efectul.
Deci dragul meu prieten in aceste momente de criza nu dispera ci fii calm si nu te stresa ca nu vei scoate nimic, o data si o data tot va iesi ceva din click-urile alea de mouse si din pozele alea de la deviantart, ma gandesc ca pana la urma tot s-o trezit unu mai saltaret sa puna o poza care sa te inspire. Inteleg ca deja esti tot transpirat si agitat si iti imaginezi fata sefului tau si clientului nerabdator sa vada cel mai magnific proiect. Daca nu iese nimic. Atunci fa o chestie simpla(de fapt lucrurile cele mai simple sunt cel mai greu de realizat-dar incerc sa iti dau o speranta in momentele de criza:) ) si arata-le. Tu fii mandru de el, zambeste, spune ca e cea mai tare idee de pe piata acuma, de fapt inca nici nu a iesit pe piata dar voi veti sparfe piata cu acest proiect. O linie, o dunga, un punct, o virgula, o maslina, un pahar va face o mare diferenta:). Fii tot timpu bucuros de ce ai facut si mandru.
Inspiratia si transpiratia sunt 2 lucruri care nu pot trai unul fara altul. Sa nu crezi ca daca nu transpiri nu vei avea inspiratie sau te poti si inspira fara sa transpiri...no way (transpirat in sensul figurat al lui sa il intelegi).
Erau vorbele alea de 1% talent...99% transpiratie...1%noroc. Eu nu le cred dar sunt sigur ca undeva tot va iesi minunea mult asteptata.
Deci nu claca ci fii optimist cu proiectul tau.
P.S.: pana data viitoare sa ne auzim numai prin reviste si bloguri:)
UniCreditTiriacBank - Depozite
Copywriter: Vlad Lazar
Director de creatie: Serban Alexandrescu
Project Manager: Ana Sipciu
Producator: MME
Regizor: Martines
DoP: Cico Nicolaisen
Scenografi: Sebastian Soukup, Nina Hirschberg
Orange - Cauciucuri
Director: Wilfrid Brimo
Production: Wanda
Sound: WAM/THE
Creative Director: Steve O'Leary
Artistic Director: Nicolas Ermakoff
Copywriters: John Whelan, Daniel Chandler
Account Director: Constance Capy
Account Manager: Maylis Trassard
TV producer: Caroline Spitzer
adidas Originals - House Party
Nastase si Beckham se rup in figuri la un party unde Adidas celebreaza 60 de ani de existenta
coltul de publicitate...partea a10-a
E-mailul dulce, mult aduce.
De fapt, e vorba de vorbă. Crede-mă pe cuvânt că, dacă nu ştii să trimiţi un e-mail ca lumea nu ai nici o şansă nici în publicitate şi în nici un loc de muncă de birou.
Completează întotdeauna adresa de email corectă. Nu te baza pe “auto-complete”-ul Outlook-ului. Dacă ştii să îţi dezactivezi această funcţie, fă-o. Îţi faci un mare bine.
Foloseşte Outlook Microsoft şi nu Outlook Express, ThunderBird, Incredimail sau nu ştiu ce alte chestii simpatice care nu te ajută în viaţă. Nu fi “anticorporatist” cu business-ul tău sau cu activitatea ta profesională. Învaţă Outlook-ul aşa cum trebuie, pentru că e la fel de important ca şi Excel-ul, Word-ul şi PowerPoint-ul. A şti să lucrezi cu Outlook-ul nu înseamnă să ştii să trimiţi un e-mail şi să răspunzi la el. Înseamnă să ştii măcar să îţi faci directoare în care să îţi aranjezi emailurile, să îţi faci reguli de sortare, să foloseşti Task bar-ul, Calendarul, Jurnalul şi câte poţi să înveţi. Un mod bun de a învăţa Outlook-ul este un video tutorial de la Lynda.com. Cumpără-l sau roagă-ţi şeful să îl cumpere pentru firmă pentru că este una din acele investiţii care te ajută să îţi profesionalizezi oamenii şi modul de a comunica între ei şi cu clienţii.
Câmpul “Subiect” nu e acolo ca să îl ignori. Faptul că poţi să îţi rezumi e-mailul în patru sau cinci cuvinte înseamnă că îţi respecţi interlocutorul. Nu fi glumeţ în “Subiect”; fii, în schimb, clar, concis şi tehnic. Un lucru bun pe care îl recomand tuturor este să îţi începi e-mailul cu denumirea firmei pe care o reprezinţi. De exemplu: “MindRainbow - propuneri campanie “Client”. Mai faci şi tu un pic de awareness pentru compania la care lucrezi, respectiv laşi lumea să te cunoască.
Asigură-te că ai fişierul ataşat înainte de a scrie emailul. De fapt, în momentul în care îţi vine în minte ideea că trebuie să trimiţi prin e-mail ceva, începe prin ataşarea fişierului. E foarte important să nu faci referire la “vreun” ataşament în corpul emailului şi tu, defapt, să fii „tăntăloc” şi să uiţi să-l ataşezi, îţi strici imaginea de profesionist fără rost.
Dacă ataşamentul are mai mult de 2 mega, sună-l pe destinatar şi întreabă-l dacă poate primi ataşamente mai mari de 2 mega. Dacă fişierul pe care vrei să îl trimiţi are mai mult de 5 mega, nu îl trimite. Vei fi înjurat. În România, să trimiţi astfel de ataşamente înseamnă să îţi baţi joc de săracul om care nu are broad band. Foloseşte FTP-ul (File Transfer Protocol) iar dacă nu ştii ce este acesta, întreabă-ţi inginerul de reţea sau furnizorul de internet.
Fă-ţi o semnătură electronică automată care să conţină numele tău întreg, titulatura pe care o deţii în companie, denumirea companiei şi adresa cu numărul de telefon fix. În funcţie de tipul activităţii tale trece-ţi şi numărul de mobil, cel al firmei nu cel personal. Dacă eşti copywriter într-o agenţie, nu are nici un sens „să te frece la icre” un client pe mobil. De aceea există „accounţi”. Pe de altă parte, dacă eşti un account, este chiar nesimţire să nu ai trecut mobilul în semnătură.
Cu foarte puţine persoane va fi cazul să te semnezi cu numele mic. În scris trebuie să fii oficial şi clar. Telefonic poţi să te tragi de şireturi cu respectivul cât doreşti, dar, atenţie, ceea ce scrii poate fi folosit la un moment dat împotriva ta sau a firmei tale.
Foloseşte fonturi clasice, fără Comic Sans, fără fonturi îmbârligate, decorative. Când spun clasice, mă refer la cele “obişnuite”, web safe: Times New Roman, Verdana, Arial sau Trebuchet; “web safe” e denumirea fonturilor care există deja instalate pe toate calculatoarele din lume datorită sistemului de operare. Dacă îţi place fontul Eras şi îl foloseşti în e-mail-urile tale pentru că aşa vrei tu cel care va primi e-mailul, dacă nu are instalat acel font, se va trezi că pc-ul va schimba automat fontul cu unul din cele mai sus menţionate. Fonturile web safe sunt folosite din acelaşi motiv pentru majoritatea site-urilor care au text “selectabil”. Şi browser-ele folosesc fonturi deja instalate pe calculator. Bineînţeles că există tehnici care îţi permit să pui ce font vrei tu şi în e-mail şi pe siteul tău, dar nu e cazul să detaliem.
Dacă vrei neapărat o semnătură electronică cu logo-ul companiei, mai bine consultă un web designer astfel încât să fii sigur că ceea ce îţi apare ţie pe calculator îi apare şi destinatarului. De obicei prin inserarea de imagini cu ajutorul funcţiei Import nu rezolvi nimic. Imaginea nu este transmisă mai departe tuturor destinatarilor.
Always Infinity
Incredible how something so thin contains such tranquility.
Advertising Agency: DLC & Associates, Guaynabo, Puerto Rico
Creative Director: Sebastian Alvarez
Art Director: Liliana Rojas
Copywriter: Aurelio Santiago
Photographer: Getty Images
Published: October 2008
Molinari
We are not all the same. Beauty is a matter of skins.
Art Director: Sergio Spaccavento
Copywriter: Janos Boka
Photographer: Armando Rebatto
Published: August 2008
NBA Digital
From mortal to immortalization. See it. Get it. Experience it.
The game happens here.
From the shadows to the spotlight. See it. Get it. Experience it.
The game happens here.
From old school to new school. See it. Get it. Experience it.
The game happens here.
Advertising Agency: mono
Photography: Getty Images
EuroStar
Advertising Agency: leg., Paris, France
Chief Creative Officer: Gabriel Gaultier
Creative Director: Gabriel Gaultier
Copywriter: Clémence Cousteau
Art Director: Clément Langlais
Photographer: Thomas Paquet
Citroen C3
Agency: Euro RSCG, Buenos Aires, Argentina
Executive Creative Director: Gustavo Reyes
Creative Directors: Tony Waissmann, Maximiliano Sanchez Correa, Mariano Duhalde
Art Director: Ramiro Garcia
Copywriter: Alejandro Devoto
Scrabble
Advertising Agency: JWT, Santiago, Chile
Creative Directors: Matías Lecaros, Sergio Rosati
Art Director: Matías Lecaros
Copywriter: Matías Lecaros
Illustrators: Astro Image Creators, Cristian Gastelo, Boris Berstel
Photographers: Astro Image Creators, Cristian Gastelo, Boris Berstel
Other additional credits: Leo Farfan, Tomás Vidal, Tomás Neely, Israel Urrutia
miercuri, 26 noiembrie 2008
marți, 25 noiembrie 2008
Brand Advertising
Brand Advertising
Prezenta unui brand pe canalele media cu scopul de a construi atitudini puternice pe termen lung ale consumatorilor cu privire la acesta.
Prezenta unui brand pe canalele media cu scopul de a construi atitudini puternice pe termen lung ale consumatorilor cu privire la acesta.
DaKino 2008
Director de creatie: Marius Rosu
Copywriter: Marina Cordun, Luisa Leizeriuc
Regizor: Marius Rosu
Productie: Hi-Fi Production Grup, Bro Visual&Sound Design
Volvo XC60
Senior Copywriter: Elisa Olteanu
Junior Copywriter: Daniela Habara
Client Service Director: Violeta Marinescu
Account Executive: Diana Focea
Co-Creative Director: Mircea Moldovan
Graphic Designer: Octavian Todirut
Media Director: Stefan Popescu
DTP: Cristi Ciureanu
BTL Manager: Alex Laur
Director Productie: Cristi Enachescu
Bonux - Fortuneteller
Copywriter: Mihai Costache
Art Director: Eduard Einhorn
Creative Directors: Carmen Tiderle, Tudor Cuciuc
Strategic Planner: Ioana Gheorghita
Brand Communication Director: Oana Niculescu
Brand Communication Manager: Dana Marinescu
Brand Communication Exécutive: Andra Tivichi
A/V Production: Sorin Deleanu
luni, 24 noiembrie 2008
ai auzit de....
-bha deci nu pot sa cred, am crezut ca mor de ras...
-tu vorbesti serios? De ce mha?
-bha da' iti zic...cand am vazut nu am mai putut...plangeam cu capu sub birou de ras cand am vazut...
-da asa tare o fost?
-tare? esti nebun! cel mai tare din cate am vazut pana acuma...
-da? da asa ai zis si de celalalt?! asta cu ce e mai diferit...
-ca asta e serios...si nu zice 2 si nici 6....asta stie mha...asta te omoara cu seriozitatea lui....e imposibil bha sa faci asa ceva....
-si asta te-o facut sa razi?
-da bha....uite unii cu simplitatea lor cum te omoara...
-noah trimite si aici sa vad bha....ca m-ai facut curios....
-iti trimit...da sa imi zici apoi cat de mult ai ras...
-bine, bine...da-i o data
si asa cred ca ar fi cel mai important punct intr-un marketing...un lucru care te face sa vorbesti, un obiect, un eveniment, un om care te face sa vorbesti de el (nu conteaza ca e bine sau nu, deloc....) deja el si-a atins unul dintre scopurile vitale...."lumea sa vorbeasca de mine".
De ce a reusit Obama sa fie presedintele? Ca toata lumea vorbea de el...e negru, e liberal, poate schimba, are carisma, etc
De ce a reusit Bolojan sa castige la primarie? Ca toata lumea a vorbit de el cat e de serios si cate va schimba si va face...si uite ca incepe sa se tina de cuvant
De ce au mers americanii la vot? Tine-ti minte video cu donotvote? Ete de ce.
De ce mergem sa mancam intr-un local? Pentru ca am auzit de la cineva ca e bun acolo. Pentru ca s-a dus vorba.
Dintre toate raspunsurile la marile intrebari ale marketingului "Care este obiectul care poate promova cel mai bine un produs?"....Marketingul viral.
Daca reusesti sa faci un om de pe strada sa vorbeasca despre produsul tau, atunci frate esti cel mai bun. Si atunci cum facem sa vorbeasca de el? Ehhh....aici raspunsul exista in depozitul ala deasupra gatului:). Mult spor!
Nu exista marketing viral bun sau rau. Odata vorbit despre el, l-ai promovat, te-a facut sa vorbesti despre el, si-a atins scopul. Ca l-ai prezentat intr-o pasa nasoala sau buna, nu conteaza...l-ai facut cunoscut celui de langa tine...l-ai facut pe cel de langa tine curios...el 100% se va interesa de acel produs datorita tie:)....[Cam asa e si cu persoanele care sunt puse intr-o lumina proasta de altcineva(barfita) ajung sa fie interesante si sa fie cautate...datorita tie;)].
Un exemplu de marketing viral care se invarte in ultimul timp prin lumea mea:
-tu vorbesti serios? De ce mha?
-bha da' iti zic...cand am vazut nu am mai putut...plangeam cu capu sub birou de ras cand am vazut...
-da asa tare o fost?
-tare? esti nebun! cel mai tare din cate am vazut pana acuma...
-da? da asa ai zis si de celalalt?! asta cu ce e mai diferit...
-ca asta e serios...si nu zice 2 si nici 6....asta stie mha...asta te omoara cu seriozitatea lui....e imposibil bha sa faci asa ceva....
-si asta te-o facut sa razi?
-da bha....uite unii cu simplitatea lor cum te omoara...
-noah trimite si aici sa vad bha....ca m-ai facut curios....
-iti trimit...da sa imi zici apoi cat de mult ai ras...
-bine, bine...da-i o data
si asa cred ca ar fi cel mai important punct intr-un marketing...un lucru care te face sa vorbesti, un obiect, un eveniment, un om care te face sa vorbesti de el (nu conteaza ca e bine sau nu, deloc....) deja el si-a atins unul dintre scopurile vitale...."lumea sa vorbeasca de mine".
De ce a reusit Obama sa fie presedintele? Ca toata lumea vorbea de el...e negru, e liberal, poate schimba, are carisma, etc
De ce a reusit Bolojan sa castige la primarie? Ca toata lumea a vorbit de el cat e de serios si cate va schimba si va face...si uite ca incepe sa se tina de cuvant
De ce au mers americanii la vot? Tine-ti minte video cu donotvote? Ete de ce.
De ce mergem sa mancam intr-un local? Pentru ca am auzit de la cineva ca e bun acolo. Pentru ca s-a dus vorba.
Dintre toate raspunsurile la marile intrebari ale marketingului "Care este obiectul care poate promova cel mai bine un produs?"....Marketingul viral.
Daca reusesti sa faci un om de pe strada sa vorbeasca despre produsul tau, atunci frate esti cel mai bun. Si atunci cum facem sa vorbeasca de el? Ehhh....aici raspunsul exista in depozitul ala deasupra gatului:). Mult spor!
Nu exista marketing viral bun sau rau. Odata vorbit despre el, l-ai promovat, te-a facut sa vorbesti despre el, si-a atins scopul. Ca l-ai prezentat intr-o pasa nasoala sau buna, nu conteaza...l-ai facut cunoscut celui de langa tine...l-ai facut pe cel de langa tine curios...el 100% se va interesa de acel produs datorita tie:)....[Cam asa e si cu persoanele care sunt puse intr-o lumina proasta de altcineva(barfita) ajung sa fie interesante si sa fie cautate...datorita tie;)].
Un exemplu de marketing viral care se invarte in ultimul timp prin lumea mea:
coltul de publicitate...partea a9-a
Agenţia „papă” bani, nu fiţe şi idei creative neacceptate de client.
Ca membru al unei agenţii de publicitate, trebuie să ţii minte mai întâi acest lucru şi abia apoi regulile de convieţuire cu colegii tăi.
Majoritatea deciziilor şefului de agenţie sau directorului general sunt luate astfel încât şi mâine să existe agenţia. Asta în cazul în care se respectă ipoteza că acea persoană nu vede în agenţie o fabrică de publicitate. Un şef de agenţie „normal la cap” înţelege perfect trei lucruri:
1. agenţia este doar un SRL „chel” fără echipa sa;
2. dacă agenţia face bani şi prosperă, toată echipa trebuie să prospere;
3. proiectele trebuie să mulţumească clientul în principal şi secundar orgoliul agenţiei.
În viaţa ta vei avea parte de cel puţin o decizie care să ţi se pară împotriva bunului mers al agenţiei. Decizie în legătură cu propunerile care se trimit clientului sau poate în legătură cu altceva. Atâta timp cât nu eşti şeful agenţiei sau directorul de creaţie nu prea ai ce comenta. Decât să te enervezi fără rost, nu uita că trebuie să ai încredere în experienţa şefilor tăi şi mai ales canalizeză-ţi energia în a înţelege de ce s-a luat decizia respectivă. Întotdeauna există un motiv şi poate că nu de fiecare dată cineva are timp să te ţină la curent în legătură cu motivele care duc la luarea deciziilor.
Încearcă să înţelegi şi să gândeşti în spiritul agenţiei. Acest „spirit” este cât se poate de real. Până nu înţelegi ce înseamnă nu are rost să te minţi sau să ai impresia că faci parte din echipă.
Nu am ştiut niciodată cum să explic foarte clar colegilor mei ce înseamnă acest “spirit”. Ba chiar, la un moment dat, existau dezbateri aprinse în agenţie cum că, de fapt, este o invenţie menită să enerveze pe cei care nu înţelegeau despre ce este vorba. Ei bine, spirit, stil sau personalitate, este cam acelaşi lucru. Ideea principală este să gândeşti, să trăieşti şi să mănânci agenţia pe pâine. Munca într-o agenţie de publicitate normală nu este o corvoadă decât dacă nu te potriveşti meseriei. Dacă îţi place şi ţi se potriveşte atât munca, cât şi agenţia, vei aştepta şi accepta fiecare provocare şi vei savura fiecare minut din agenţie. Nu e uşor, în schimb viaţa în publicitate este extrem de satisfăcătoare, în principal datorită echipei şi colegilor tăi. Nimeni nu-şi permite într-o agenţie să nu îşi facă treaba sau să nu ajute dezinteresat pe acei ce au nevoie de ajutor. Asta nu înseamnă că cineva îţi va face treaba, ci pur şi simplu că vei găsi întotdeauna un coleg care să te sprijine. Pe bune!
Aşadar, fii atent, poate că acest termen nu există în agenţia ta, dar cu siguranţă acest spirit există sub o formă sau alta. Încearcă să îţi imaginezi o situaţie în care eşti nou într-o echipă şi nu înţelegi glumele de grup, care fac referire la situaţii şi experienţe comune ale acelei echipe pe care tu nu o cunoşti. Ceva de genul, dar bineînţeles mai tehnic. Cască ochii, ascultă tot, citeşte şi învaţă tot ce prinzi despre agenţie, astfel încât să te poţi integra cu succes. Din păcate, dacă nu te integrezi, agenţia te va exclude din instinct. Într-o agenţie nu poţi fi singuratic sau retras. Trebuie să participi la viaţa agenţiei, fără să fii neapărat efervescent. Trebuie, pur şi simplu, să te implici fără să îţi fie ruşine sau teamă să o faci. Respectă-i pe toţi şi respectă munca pe care au făcut-o. Nu există aroganţă, nu există lăudăroşenie, nu există modestie, nu există bisericuţe, nu există decât încredere şi sinceritate maximă. Restul vine mâncând... publicitate.
duminică, 23 noiembrie 2008
IKEA: The XXS Room Mailing
Advertising Agency: DDB, Berlin, Germany
Chief Creative Officer: Amir Kassaei
Executive Creative Directors: Stefan Schulte, Bert Peulecke
Art Directors: René Gebhardt, Bjoern Kernspeckt, Tim Stuebane
Copywriter: Birgit van den Valentyn
Account Managers: Stephen Kimpel, Patrick Baschinski
Realcetom Kanechom
Who would say that overdoing chocolate, cherry and mustard could make you more beautiful.
Advertising Agency: Filadelfia, Belo Horizonte, Brazil
Creative Director: Dan Zecchinelli
Art Director / Illustrator: João Paz
Copywriter: Leandro Neves
Published: October 2008
Talcid
Don't be scared of your food.
Advertising Agency: BBDO Düsseldorf, Germany
Creative Directors: Toygar Bazarkaya, Sebastian Hardieck, Helmut Bienfuss
Art Directors: Christian Steuler, Michael Plüchhan
Copywriter: Kenny Blumenschein
Photographer: Sabiene Scheer
Motocity Imports
Motocity Imports. Imported bikes with unique new features.
Advertising Agency: Filadelfia, Belo Horizonte, Brazil
Creative Director: Dan Zecchinelli
Art Directors: Daniel Corrêa, Márcio Doti
Copywriter: Dan Zecchinelli
Photographer: stock
Published: August 2008
Peugeot Tepee: Run away
Advertising Agency: Diana Media Group, Barcelona, Spain
Creative Director: Sven Mulfinger
Art Director: Eduardo Arias
Copywriter: Juan Pistone
Published: November 2008
Mambocino Coffee Co.
Cialdi. Extra Strong.
Advertising Agency: XXVII Yirmiyedi, Istanbul, Turkey
Creative Director: Gürkan Bayindir
Art Directors: Levent Aybay, Yasin Yaylı, Gülşah Şenkalfa, Mesut Kaytan
Copywriters: Naim Çetintürk, Mesut Modalı
National Book Tokens
Because every book nut is different.
Give everyone their favourite book with the only voucher accepted at bookshops everywhere.
Advertising Agency: Farm, London, UK
Creative Director: Owen Lee
Art Director: Kevin Colquhoun
Copywriter: Gregor Findlay
Illustrator: Christina Drejenstam
Photographer: Richard Mountney
Image Manipulation: Richard Bagley
Published: November 2008
Conseil General Haute Garonne
Without respect, transports could quickly become the jungle.
Advertising Agency: DDB Nouveau Monde, Toulouse, France
Creative Director: Philippe Domenech
Art Director: Marc Grasset
Copywriter: Jean-Marie Boilot
Photographer: Studio ZE
Retouch: PIGMA
Published: October 2008
CDR: Table
Strong bone formula.
Advertising Agency: JWT, Jakarta, Indonesia
Executive Creative Director: Juhi Kalia
Creative Director: Randy Rinaldi
Art Director: Leonard Wiguna
Copywriter: Anton Santosa
Print Producers: Gina Virginia, Dimas Fajar
Photographer: Peddy Suryadinata
Retoucher: Kaisar
Published: August 2008
Orange Réunion: Orange expo
Together, build the future.
Advertising Agency: Facto saatchi & saatchi, France
Creative Director: Fabrice Boutin
Art Directors: Thierry Minatchy, Jean-Philippe Taochy
Copywriter: Jean-Guillaume Pascaud
Photographer: Laurent Diat
Published: March 2008
IAVA: Parking meter
We know where you’re coming from.
99% of Americans hope their parking meter doesn’t run out. 1% of Americans hope their luck doesn’t run out.
Advertising Agency: BBDO New York, USA
Creative Director: Don Schneider
Art Director: John Leu
Copywriter: Brad Roseberry
Photographer: Petty Officer 2nd class Sandra M. Palumbo; Tech. Sgt. Jeremy T. Lock; Staff Sgt. JoAnn S. Makinano
Chief Creative Officers: Bill Bruce, David Lubars
Published: November 2008
Liga Contra el Cáncer: 15000
Advertising Agency: Ogilvy PerúCreative Director: Aldo Canchaya
Art Director: Daniel Morales
Copywriters: Yacub Tabja, Diego Guzmán
Illustrator: Jose Antonio Bao
Published: May 2008
Channel O: Stars and stripes
It's a new day.
Advertising Agency: Ogilvy, Johannesburg, South Africa
Creative Director: Jonathan Beggs
Art Directors: Thule Ngcese, Carl Willoughby
Copywriter: Mbulelo Nhlapo
Account Director: Kay Motuba-Warie
High1: Helicopter
Advertising Agency: Daehong Communications, Seoul, S.KoreaArt Director: Kim, Junghwa
Copywriter: Lee, Kikwan
Published: February 2008
SBS / First Australians
Advertising Agency: RazorJunior Sydney, Australia
Typographer: Len Cheeseman
Designer: Stephen Cicala
Creative Director: Josh Moore
Copywriter: Giuliana De Felice
Art Director: Tim Chenery
Account service: Nathan Bell & Alex Tracy
Studio Designer: Allister Eather
OKAMI: Unmask the truth
Advertising Agency: Lowe, Bangkok, Thailand
Executive Creative Directors: Supon Khaotong, Kittinan Sawasdee, Piya Churarakpong
Photographer: Anuchai Secharunputong
Creative Director: guthan suthiphongchai
Art Directors: Guthan Suthiphongchai, Weerawat Weerawatanakorn, Supon Khaotong
Copywriters: Anchalee Srinuanwong, Ekapol Srisuntornpinit, Kittinan Sawasdee, Piya Churarakpong, Abhijeet Dutta Ray
vineri, 21 noiembrie 2008
coltul de publicitate...partea a8-a
Deadline-ul este cel mai bun prieten pe care l-ai putea avea vreodată în publicitate.
Chiar dacă are o oarecare valoare „restrictivo - sperietoare – cosmică”, acest termen este unul dintre cele mai mari invenţii din lume. Deadline-ul este direct corelat cu alte mari şi minunate invenţii, cum ar fi time managementul sau managementul de proiecte.
Ca orice prieten bun, deadline-ul este la doar trei milimetri de “cel mai aprig duşman”. Dacă nu îl respecţi, “te face” de nu te vezi. O viaţă liniştită în publicitate, marketing sau design grafic, şi nu numai, poţi să o ai doar dacă reuşeşti să te împaci bine cu acest individ pe care nu te aştepta niciodată să îl poţi controla.
Deadline-ul vine în primul rând din partea clientului. Ca să nu te enervezi de fiecare dată, te anunţ că, aproape întotdeauna, clientul vine prea târziu, precum bolnavul la medic.
Următorul posibil context este acela în care, pentru realizarea proiectului, clientul vine la timp, dar pe parcurs se ajunge la întârzieri pentru că nu şi-a respectat deadline-ul propriu, legat în general de feedback sau decizii “fără de care nu se poate” continua dezvoltarea proiectului. De obicei, acest context apare în momentul în care clientul are o politică “democratică” de luare a deciziilor. Cu alte cuvinte, în cadrul analizei strategiei sau propunerilor tale este implicată şi secretara şi apoi toţi din firmă. Nu e neaparat un lucru rău, dar cu siguranţă este un lucru anevoios şi extrem de periculos, mai ales că, de cele mai multe ori, în urma acestor dezbateri se schimbă brieful de creaţie. Sfatul meu este, în funcţie de proiect, să discutaţi direct cu cel care ia decizia finală, dacă se poate. Rectificare: “căutaţi să discutaţi” - nu cumva să cereţi verbal sau în scris acest lucru pentru că nu ştiţi niciodată pe cine jigniţi. Când spun client mă refer la câteva persoane cu care te vei afla în contact pe parcursul derulării proiectului - eu le spun “comitet”. Prin discuţii, analize proprii, strategie şi diplomaţie, la un moment dat vei reuşi să fluidizezi luarea decizilor din partea clientului. Aici mai intervin şi alte lucruri care depind doar de tine: continuitate în a finaliza proiectele ce le primeşti, cu calificativul de bine şi foarte bine, căci cu o floare nu faci primăvară, promtitudine, comunicare optimă, empatie profesională (fără să pari înclinat spre acaparare de proiecte şi câştig “cu tot dinadinsul”) şi multe alte detalii pe care sper să le reiau cât se poate de bine pe parcursul acestei cărţi. Înainte de creativitate, client service-ul este cel care îţi va face compania sau departamentul să îţi funcţioneze. Dacă nu ai client service... ce să mai zic?
Încă un potenţial scenariu este acela al clienţilor care vin la timp, dar care au propriile idei preconcepute. Nimic rău până aici. Problema acestor clienţi este că, fie îţi spun de la început ce vor cu atâta stricteţe încât tu ca agenţie devii doar executant, fie nu îţi spun decât după primele zece şedinţe ceea ce vor cu adevărat.
În primul context al celui de-al treilea scenariu, partea bună este că acel client, mai ales dacă are “capul pe umeri”, este uşor de satisfăcut. Negativ este faptul că un volum mare de astfel de proiecte îţi demoralizează echipa de creaţie pentru că îţi vor face să se simtă încătuşaţi. Aici intervine genialitatea unui director de creaţie bun care va ştii să îşi scoată agenţia şi echipa proprie de creaţie în evidenţă prin îndeplinirea exactă a cerinţelor din brieful de creaţie, mai ales prin modelarea proiectului astfel încât să absoarbă suficiente idei creative inovatoare, fără să altereze voinţa şi direcţia indicată de client. Eu zic că e foarte greu, dar când îţi iese, toată lumea este mulţumită. Clientul va avea întotdeauna avantajul că plăteşte proiectul şi că ştie mai multe despre propriul business decât ai putea, tu sau echipa ta de cercetare, afla în câteva zile, săptămâni sau luni. Încearcă, aşadar, să vezi acest context ca o oportunitate. Şefii de agenţie vor încerca întotdeauna să atragă astfel de clienţi pentru că aceştia sunt cei care pot să facă agenţia să funcţioneze din punct de vedere financiar, chiar dacă există riscul ca unele proiecte să nu fie demne de “Portofoliul agenţiei”.
Cel de-al doilea context, în care clientul îşi dă, cică, seama, ce dorea de fapt doar după trei luni de când ai început să lucrezi pe proiectul lui, se poate combate doar contractual. Aici sfatul meu este să stipulezi clar în contract o clauză care să te protejeze de contextul în care clientul refuză să plătească ceea ce ai făcut până la momentul “marii revelaţii”.
În cazul în care clientul nu îţi dă un brief de creaţie, nu te apuca de lucru până nu îţi semnează şi completeză brieful agenţiei, pe care îl realizezi/redactezi pe baza interviului faţă în faţă.Crystal Fashion
Appearances, never again be deceived.
Advertising Agency: By Vivas, Curitiba, Brazil
Creative Director: Marcos René Steffens
Art Director: Alessandro Vieira
Copywriter: Fabrizio Pitz
Illustrator: Moché Steinberg
Photographer: Studio M photo
Published: September 2008
Penalty Max gloves
Advertising Agency: Z+, São Paulo, BrazilCreative Directors: Marcelo Arbex, Zezito Marques da Costa, Alan Strozemberg, Claudio Quartilho
Art Director: Pedro Candelaria
Copywriter: Felipe Dornelas
Photographer: Dudu Fragata
Eazassure Life Insurance
Face big worries with small investments.
Advertising Agency: O2 advertising
Creative Director / Illustrator: Atul Tarkar
Other additional credits: Shyam Singh
The 2008 Edmonton Indy Race
There's fast. Then there's Indy.
Advertising Agency: DDB Canada, Edmonton, Canada
Creative Director: Eva Polis
Art Director: John Halliday
Copywriter: Krystin Royan
Photographer: Patrick Norman
Retouching: Jack Griffin Inc.
Published: August 2008
Dorchester Collection: Stars
Stars come and go. This is where.
Advertising Agency: Draftfcb London, UK
Creative Directors: Alix Pennycuick, Graham Pugh, Chris Walker
Managing Partner: Stephen Guy
Account Manager: Peter Park
Account Executive: Sam Hawes
Graduate Account Executive: Jessica Langdell
Production: James Osborn
Pantene Shampoo: Split Ends
“Pantene Pro-V. Stops Split Ends.”
Advertising Agency: Grey Worldwide, Beit-Mery, Lebanon
Chief Creative Officer: Philippe Skaff
Creative Director: Greg Majdalany
Art Director: Monique Bejjani
Copywriter: Samer Zouehid
Adidas: Impossible Goalkeeper
Advertising Agency: TBWA\Germany (180\TBWA), Berlin, GermanyCreative Directors: Stefan Schmidt/Markus Ewertz
Art Director: Marco Bezerra
Copywriter: Emiliano Trierveiler
Photographers: Johann Sebastian Hänel, Ragnar Schmuck
Management Supervisor: Kerstin Gold
Account Managers: David Barton, Falk Lungwitz
Project Managers: Tanja Kurr, Andreas Ebsen
Media Production Manager: Katrin Dettmann
Final Artwork: Sören Grochau
Strategic Planner: Moritz Kiechle
Art Buyer: Martina Kersten
Post Production: 24+7
Production Companies: vertical vision/Limes Vertriebsgesellschaft
Media Agency: Carat
joi, 20 noiembrie 2008
Coca-Cola: Recycle
Use your imagination and recycle. Our future depends on it.
Advertising School: Miami Ad School, São Paulo, Brazil
Art Director: Caio Tezoto
Copywriter: André Gomes
Melissa: Plastic dreams
Advertising Agency: Casa Darwin, Sao Paulo, Brazil
Creative Director / Copywriter: Rodrigo Leao
Art Director / Illustrator: Jarbas Agnellis
Production Company: www.adstudio.com.br
Published: May 200
Advertising Goal
Advertising Goal
O anumita cerinta de comunicare care trebuie indeplinita pe o audienta vizata intr-o anumita perioada de timp.
O anumita cerinta de comunicare care trebuie indeplinita pe o audienta vizata intr-o anumita perioada de timp.
milk:Natural source of comfort
Advertising Agency: BBDO Montréal, Canada
Creative Director: Daniel Andréani
Creative Group Director: Cher Campbell
Art Director: Dominique Audet
Copywriter: Christopher Jones
Project Director: Lyne Clermont
Account Executive: Mélie-Jade Dagenais
Print Producer: Michèle Blanchette
Retoucher: François Brisson
Graphics Designers: Martin Filion, Michael Joseph
coltul de publicitate...partea a7-a
Până şi mama e un brand. Pe bune.
Pe cât de important este acest subiect, pe atât de evaziv voi fi. Sincer, e unul atât de complicat, încât cred că nu e corect ca în această carte să abordez acest subiect sau altele corelate. Ar însemna să fac şi eu ceea ce face toată lumea: să suprasimplific o treabă care e atât de complicată, tocmai pentru că e prea simplă.
Ca să înţelegi ce înseamnă un brand am să te rog să faci un mic exerciţiu mental. Închipuiţi-vă că mintea voastră e o casă, o vilă, cu sufragerie, cu dormitoare, cu bucătărie, cu beci, etc. În fiecare încăpere pe lângă alte lucruri există şi un dulap sau o comodă cu trei sertare. Primul sertar, cel mai la îndemână, pentru lucruri pozitive emoţional, al doilea sertar, cel din mijloc pentru cele neutre, iar cel de jos pentru lucruri care nu îţi plac.
Oricând vei lua contact cu un produs sau serviciu, companie sau persoană, pentru prima dată, în funcţie de camera în care se află, vei lua imaginea acelui obiect şi o vei pune într-unul din cele trei sertare. Vei lua o decizie: îmi place, îmi este indiferent, nu îmi place. Probabil că îţi va place gustul, ambalajul sau faptul că e moale sau că e sărat atât cât îţi place sau cât nu-ţi place. Pe moment îţi vei aduce aminte de ce imaginea acelui obiect, în cazul în care ţi-a plăcut, se află în acel sertar; prima dată, a doua oară, a treia şi chiar a patra oară vei şti exact de ce îţi place – moment în care ai conştientizat acest produs (awareness). Ştii că există şi că îţi place de el. Vei continua să îl cauţi în momentele în care ai nevoie să îl achiziţionezi şi, cu timpul, îi vei deveni loial, adică nu îţi vei aduce aminte neapărat de ce a început să îţi placă, dar ştii că este în primul sertar în camera potrivită şi mai mult nici nu are de ce să îţi pese. Schimbarea negativă se va produce doar în momentul în care aşteptările îţi vor fi înşelate. Imaginează-ţi că mănânci o bucată de îngheţată sărată şi nu ştii că e sărată şi te aştepţi să fie dulce. Ei bine, în acel moment “se strică brandu’“, citând legendele în viaţă.
Fiat Ducato
Illusion is not to have space for its load.
Advertising School: Miami Ad School, São Paulo, Brazil
Art Director / Copywriter: Caio Tezoto
Photographer: FFFFound!
Homeworks: Helping you with the ‘cosmetic changes’
Agency: Pirana Dubai
Creative Directors: Shehzad Yunus, Arun Divakaran
Copywriter: Shehzad Yunus
Art Directors: Shehzad Yunus, Kiran Chandorkar
branding personal si branduri in mediul on-line de Alen Todorov
Webness
View SlideShare presentation or Upload your own.
miercuri, 19 noiembrie 2008
whaaaaaaaaaaaat?????????
stau cu mainile in cap si ma tot gandesc......si ma tot intreb.......ceeeeee???????
Bha da suntem chiar asa de inapti sa facem un video mai inteligent decat donotvote? whaaaatttt?
Bha da suntem chiar asa de inapti sa facem un video mai inteligent decat donotvote? whaaaatttt?
VIVA, Kuwait’s 3rd Telco
Agency: Leo Burnett, Kuwait
Creative director: Alain Mouhawej
Assosiate creative director: Nadine Gholmieh
Art directors: Tania Tabbal, Tarek El Khateeb, Mohamad Shawash
meniu mare sau mediu?
"buna ziua...ati comandat?...poftiti?....cu ce va pot ajuta?"
Nu vi se par cunoscute? Ca mie da...si inca foarte enervante...Deschizi usa...deja te-au ochit...faci 3 pasi inainte....esti in vizor, clar....te uiti la un panou gigantic si luminos....si, iarasi incepe
Buna ziua...ati comandat?...cu ce va pot ajuta?
Aaaahhhhh....as dori un....o....un meniu.....
Mare sau mediu?
aaaahhhhh.....mareee.....
colafantaspritelipton?
cola.....
sos la cartofi?
aaaahhh...nu
13,80 lei...Pofta buna!
Si ai devenit prizonier al lor....Welcome!
Nu zic ca nu imi place sau ca imi place la McDonald's pentru ca v-as minti in ambele sensuri. Cand imi este foame si vreau sa mananc ceva repede fug la McDonalds pentru ca se prepara repede. Iar cand te grabesti mai conteaza ce bagi in gura? Burta sa fie plina sa nu te deranjeze si ea in timpul zilei. Da, recunosc, my bad. Dar sunt unele lucruri care chiar ma deranjeaza si poate sa fie McDonald's una dintre cele mai mari branduri din lume ca tot voi zice de el.
1.Ca si client ai nevoie de timp sa te gandesti ca sa iti dai seama ce doresti cu adevarat sa mananci? (pana tu te uiti pe panou ei te intreaba de 5 ori daca te-ai gandit o data...da nu vrei sa zici...hai o data ca tic-tac-tic-tac si trece timpu....ok, hai ca te ajut eu ca tu nu stii)
2.Cola-Fanta-Sprite-Lipton e zis asa de repede incat omul nu receptioneaza doar Cola si Lipton. Cola pentru ca e cea mai recunoscuta marca din lume asa ca vei dori sa bei otrava neagra.
Lipton ca lumea nu a auzit(in comparatie cu Cola) si cei care doresc sa incerce ceva nou incearca ce nu inteleg. Aceste doua bauturi sunt puse in extremele intrebarilor ca clientii sa nu poata sta sa gandeasca si sa receptioneze mesajul. Te grabeste intrebarea asadar concomitent trebuie sa vina si raspunsul grabit.
3.Meniurile sunt scrise doar in forma lor medie iar cand te vei decide de un meniu mare mai cauti in buzunar inca 1 leu...Orice meniu mare e mai scump cu 1leu...Ok, si eu unde pot sa vad asta pe panou? Nicaier. Sunt de parere ca meniurile trebuiesc notate intr-un asa fel incat clientul sa nu poata fi prostit chiar asa de usor. Meniu BigTasty Mare 17,80 Mediu 16,80.
4.De ce merg romanii la Mc? Pentru ca unora le place sa traiasca cu impresia de americani iar altii ca se grabesc si au nevoie de o mancare rapida si calda.
5.Inteleg ca inghetata e mai scumpa dar de ce nu se poate umple intr-un mod normal inghetata cu McFlurry si sa se puna atata Nesquick de cat e nevoie intr-un alt mod normal.
Cred ca si tu cel care citesti acest post ai fost macar de minim 5 ori in McDonalds si ai patit acest lucru doar ca nu ti-ai dat seama inca(clever trainig si-au tras) asa ca pe data viitoare sa fii pregatit deja de acasa cu ce vrei sa mananci. Nu de alta, dar timpul vanzatorului e mai important decat timpul clientului (NOOOOOT).
Pana pe data viitoare....meniu mare sau mediu?
Nu vi se par cunoscute? Ca mie da...si inca foarte enervante...Deschizi usa...deja te-au ochit...faci 3 pasi inainte....esti in vizor, clar....te uiti la un panou gigantic si luminos....si, iarasi incepe
Buna ziua...ati comandat?...cu ce va pot ajuta?
Aaaahhhhh....as dori un....o....un meniu.....
Mare sau mediu?
aaaahhhhh.....mareee.....
colafantaspritelipton?
cola.....
sos la cartofi?
aaaahhh...nu
13,80 lei...Pofta buna!
Si ai devenit prizonier al lor....Welcome!
Nu zic ca nu imi place sau ca imi place la McDonald's pentru ca v-as minti in ambele sensuri. Cand imi este foame si vreau sa mananc ceva repede fug la McDonalds pentru ca se prepara repede. Iar cand te grabesti mai conteaza ce bagi in gura? Burta sa fie plina sa nu te deranjeze si ea in timpul zilei. Da, recunosc, my bad. Dar sunt unele lucruri care chiar ma deranjeaza si poate sa fie McDonald's una dintre cele mai mari branduri din lume ca tot voi zice de el.
1.Ca si client ai nevoie de timp sa te gandesti ca sa iti dai seama ce doresti cu adevarat sa mananci? (pana tu te uiti pe panou ei te intreaba de 5 ori daca te-ai gandit o data...da nu vrei sa zici...hai o data ca tic-tac-tic-tac si trece timpu....ok, hai ca te ajut eu ca tu nu stii)
2.Cola-Fanta-Sprite-Lipton e zis asa de repede incat omul nu receptioneaza doar Cola si Lipton. Cola pentru ca e cea mai recunoscuta marca din lume asa ca vei dori sa bei otrava neagra.
Lipton ca lumea nu a auzit(in comparatie cu Cola) si cei care doresc sa incerce ceva nou incearca ce nu inteleg. Aceste doua bauturi sunt puse in extremele intrebarilor ca clientii sa nu poata sta sa gandeasca si sa receptioneze mesajul. Te grabeste intrebarea asadar concomitent trebuie sa vina si raspunsul grabit.
3.Meniurile sunt scrise doar in forma lor medie iar cand te vei decide de un meniu mare mai cauti in buzunar inca 1 leu...Orice meniu mare e mai scump cu 1leu...Ok, si eu unde pot sa vad asta pe panou? Nicaier. Sunt de parere ca meniurile trebuiesc notate intr-un asa fel incat clientul sa nu poata fi prostit chiar asa de usor. Meniu BigTasty Mare 17,80 Mediu 16,80.
4.De ce merg romanii la Mc? Pentru ca unora le place sa traiasca cu impresia de americani iar altii ca se grabesc si au nevoie de o mancare rapida si calda.
5.Inteleg ca inghetata e mai scumpa dar de ce nu se poate umple intr-un mod normal inghetata cu McFlurry si sa se puna atata Nesquick de cat e nevoie intr-un alt mod normal.
Cred ca si tu cel care citesti acest post ai fost macar de minim 5 ori in McDonalds si ai patit acest lucru doar ca nu ti-ai dat seama inca(clever trainig si-au tras) asa ca pe data viitoare sa fii pregatit deja de acasa cu ce vrei sa mananci. Nu de alta, dar timpul vanzatorului e mai important decat timpul clientului (NOOOOOT).
Pana pe data viitoare....meniu mare sau mediu?
IKEA
Advertising Agency: Ogilvy, Frankfurt, Germany
Chief Creative Officer: Delle Krause
Creative Directors: Thomas Hofbeck/Lars Huvart
Copywriter: Lars Huvart
Art Director: Kerstin Eberbach
Graphic Design: Kerstin Eberbach
Production: Fabian Schrader
Art Buying: Martina Diederichs/Caroline Walczok
Golden Holidays
Advertising Agency: Ogilvy & Mather, Kuala Lumpur, MalaysiaExecutive Creative Director: Daniel Comar
Creative Directors: Brian Capel/Kamal Gangaram
Art Director: Jarrod Reginald
Copywriter: Jarrod Reginald
Photographer: Jessie
HSBC: Swimming Pool
Advertising Agency: Ogilvy & Mather, Mumbai, IndiaExecutive Creative Director: Piyush Pandey
Creative Director: Rajiv Rao
Art Director: Shirin Johari
Copywriter: Shirin Johari
President Ogilvy Action, India: Nabendu Bhattacharyya
Client Servicing Director: Hanoz Patel
Group Account Manager- Signscapes: Vikram Dutta
Account Executive: Shilov Mani
Exide Batteries
Advertising Agency: Scholz & Friends, Stockholm, SwedenExecutive Creative Director: Pièrre Noëll
Creative Directors: Zeke Tastas, Michaela Strand, Steve Simpson
Art Directors: Michaela Strand, Zeke Tastas
Copywriters: Michaela Strand, Zeke Tastas
coltul de publicitate...partea a6-a
Nu eşti creativ decât după ce ai „scos” mai mult de trei idei creative realizate în cadrul aceleiaşi agenţii.
Poate că prima dată te-ai împiedicat de o idee oarecare care a „degenerat” într-o idee bună. Poate că a doua idee care ţi-a „ieşit” era cea mai puţin proastă dintr-un buchet de idei proaste. Poate că a treia oară erai la cumpărături si făceai semne vanzatorului de la taraba cu un salam. Nu contează cum de ţi-au „ieşit” primele trei idei creative. De fapt, contează pentru tine, dar nu şi pentru restul lumii. Deja de la a patra idee creativă eşti interesant.
Glumind „aproximativ”, cam aşa este. Trebuie să fii constant încât să îţi meriţi locul în agenţie. Încă un dezavantaj este că nimeni nu îşi va aduce aminte că ai avut o idee bună la ultima campanie, dar toată lumea îşi va aduce aminte că ai avut o idee tâmpită la aceasta, la care lucrezi acum. A citat de la nenea Ogilvy din carte.
Lasă pe alţii să îţi spună dacă eşti sau nu creativ. Nu zice nimeni să nu ai o părere bună despre tine, dar în cazul creativităţii e bine să iei în considerare si ce spun alţii. Nu zice nimeni să nu scoţi tâmpenii în brainstorming. Ce se întâmplă în brainstorming nu are nimeni ce să îţi reproşeze pentru că fiecare prostie spusă este una mai puţin posibilă. Toată lumea te va „aprecia” în acest sens. Problema e în momentul în care insişti cu prostia. Nu contează ce crezi tu că e creativ. În creaţie există un singur Dumnezeu şi acela este directorul de creaţie şi apoi clientul. În rest, dacă nu îţi convine, du-te altundeva unde vei fi apreciat.
Nu plânge după ideea ta genială despre care doar tu crezi că e genială! Taci din gură şi scoate o altă idee care să fie foarte bună cu adevărat.
Când ştii că o idee creativă e bună? În primul rând, vei simţi cum te ia frigul şi frica să nu care cumva să aibă vreun cusur, să fie logică şi, CEL MAI IMPORTANT, aplicabilă din punct de vedere practic. După ce o întorci şi vezi că e logică, după ce te uiţi să nu fie greşită gramatical, după ce eşti convins că nu „ai mai auzit-o undeva”, după ce îi pui o ştampilă cu „aplicabil” fizic şi economic, abia atunci te duci şi întrebi un alt copywriter. După ce i se luminează şi colegului faţa şi are un zâmbet tâmpit şi uşor „de ciudă” atunci te duci şi o prezinţi directorului de creaţie.
Când spun aplicabil mă refer la cea mai nesimţită parte a publicităţii. Cea în care o idee bună trebuie eutanasiată pentru că nu ai buget sau pentru ca Rod Stewart nu are cum să vină să joace în clipul tău. Iar, dacă nu e Rod Stewart, nu mai are nici un farmec toată ideea.
I-au displăcut întotdeauna creativii ţâfnoşi care îţi aruncă ideea în faţă şi care nu sunt în stare să „vadă” dacă se poate sau nu se poate face în contextul dat. Il oripilează ideile „creative” pentru agenţiile imobiliare, în care creativul lui „scump şi drag” vine cu o idee în care patronul se teleportează, pune mâna pe o stea şi vine înapoi pe Terra şi îi dă clientului său steaua ca să şi-o pună breloc la cheia casei pe care tocmai a cumpărat-o de la agenţia lui imobiliară. Nu e ideea proastă, deşi i-a ieşit acum repede-repede, ca exemplu. Nu e rea în sensul că ar avea client pentru ea. Nicidecum nu ar lua Golden Drum-ul pentru ea.
Şi acum completarea. Ce buget avem? O mie de euro. Putem pune în aplicare această idee? Nu. Păi şi atunci, cum să o realizăm?
Pa. Am onoarea să vă salut din mers.
marți, 18 noiembrie 2008
Maxbright: Zombie
“Fear no more. Maxbright.”
Advertising Agency: Ogilvy & Mather, Shanghai, China
Corporate Name of Client: Zhengjiang Rongshi Enterprise Co., Ltd.
Creative Director: Kevin Lee
Art Directors: Kevin Lee, Will Tao, Robin Wu, Tianhong Zhou, Minsheng Zhang
Copywriters: Andrew Lok, Samantha Yu
Photographer: Edmund
coltul de publicitate...partea a5-a
Învaţă ce înseamnă ATL, BTL, OOH, POS, SOV, TOM, GPR... a, şi să nu uităm GPRS sau faimosul GSM; foloseşte, însă, termeni pe cât se poate româneşti atunci când vorbeşti cu clientul tău.
Vă veţi lovi la un moment dat în viaţa voastră în această meserie, de toate acestea. Le veţi înţelege sau nu semnificaţia. El întotdeauna le-a considerat ceea ce sunt şi nimic mai mult: prescurtări, limbaj tehnic care te ajută în comunicarea scrisă. Îi dispreţuieste pe cei care le folosesc ca să se dea mari. “Vai tu, am făcut o acţiune de BTL cu foarte foarte multe unităţi de OOH care mi-au dat un SOV magnific! Felicită-mă dragă!”
Sfatul lui este să le ştiţi, nu de alta, dar, într-adevăr, când ajungi la un anumit nivel, măcar să nu te uiţi ca viţelul la poarta nouă.
Totuşi, una din cele mai importante “prescurtări” pe care trebuie să o înţelegi e cea care declanşează totul în publicitate: USP - Unique Selling Proposition.
În primul rând frumuseţea USP-ului este că nu e unic. Adică nici nu are cum. O bere tot aia face: potoleşte setea. Modul însă în care subliniezi o valoare, o caracteristică, o chiţibuşenie a produsului sau companiei în mesajul publicitar, sau campania pe care reuşeşti să o imaginezi, este adevărata provocare. Să studiezi în asemenea hal produsul sau compania care îţi este clientă şi să îi găseşti acea valoare care îţi va genera campania, este tot o provocare. Dacă e să fie unică această trăsătură, de multe ori este doar din cauza contextului. Ai voie să faci aproape orice ca să îl fabrici sau să îl scoţi în evidenţă. Mai puţin să minţi.
Secretul este să îţi iei produsul în braţe şi să dormi cu el, să îl învârti şi să îl suceşti şi să îl pui pe albastru, apoi în pene şi apoi să îl pui în smoală. În momentul în care reuşeşti să găseşti combinaţia perfectă, vei şti. Nu de alta, dar ţi se va părea atât de evidentă încât de abia după ce va ieşi campania şi vor curge criticile, te vei linişti că ideea ta a fost cât de cât unică.
Citeşte orice document care s-a realizat vreodată în cadrul companiei pe acel subiect, vezi cum se fabrică produsul, află de ce îl ţin în apă sărată, de ce amabalajul este verde, de ce rotiţa aceea se învârte în sensul invers acelor de ceasornic, etc. Înainte să fii creativ, trebuie să fii un observator exigent.
Unul din exemplele din istoria publicităţii româneşti este campania la coniacul Unirea. Nici nu e coniac. Mai degrabă băutură spirtoasă cu gust de brandy. Câţi dintre voi ştiu de fapt ce e Unirea? Genial. Să apreciezi un brand, să îl şi consumi doar pentru că mesajul publicitar e magnific şi să nu ştii exact ce e. Aşadar... Unirea e o băutură spirtoasă nepretenţioasă, care nu are nici gust de cocos, nu are nici sticlă triunghiulară, nu are nici etichetă fosforescentă... aparent nu are nimic cu care să se diferenţieze faţă de competitori, gen Iancu. Diferă puţin la gust şi culoare, dar insesizabil. Nu poţi să faci o campanie de genul „Ia-mă pe mine că sunt mai ieftin!”, „Cumpără-mă şi participă la concurs cu capacul!”, etc. Ce au făcut băieţii şi fetele de la NextCap? Au mers şi au căutat contextul. Că a fost din greşeală, că au avut noroc când au găsit ideea cu „Viaţa la baracă”, atât de puţin contează, încât nici nu are rost să te enervezi. Această agenţie a făcut prima campanie adevărată din România , „fabricând” USP-ul care s-a potrivit cel mai bine produsului şi care a atras clar targetul cerut, ba chiar mai mult. Sunt sigur că sunt şi alte Românii, deci nu contrazice pe nimeni. Apropos de Unirea, şi cu asta încheie această idee, cea „mai de lăudat” tărăşenie, pe lângă faptul că au reuşit în 5 + 1 spoturi să menţină aceeaşi linie de mesaj publicitar, a fost faptul că au reuşit performanţa lui „Unde dai şi unde mai crapă?” în ceea ce priveşte targetul.
Zoo Safari
“Come see nature in its whole. Zoo Safari. No cages. All fun.”
Advertising Agency: DDB, São Paulo, Brazil
Chief Creative Officer: Sergio Valente
Executive Creative Directors: Julio Andery, Rodolfo Sampaio
Art Director: Christiano Neves
Copywriter: Antero Neto
Mercedes-Benz BAS PLUS
Advertising Agency: BBDO, Düsseldorf, Germany
Chief Creative Officer: Toygar Bazarkaya
Creative Director: Ton Hollander
Art Director: Sven Klasen
Copywriters: Markus Steinkemper, Toni Selzer
Client Consultants: Marco Golbach/Dirk Spakowski/Bas Verdoorn
DHL Worldwide Express
Advertising Agency: Ogilvy & Mather, Makati City, PhilippinesExecutive Creative Director: Gavin Simpson
Art Director: Mike Sicam
Copywriters: Gavin Simpson, Jude Lizares
Print Producer: Nathaniel Figueroa - Redworks Manila
Ford Transit
Advertising Agency: JWT, Auckland, New Zealand
Executive Creative Director: Angus Hennah
Art Director: Rod Prosser
Copywriter: Craig Love
Photographer: Chris Lewis
Retoucher: Geoff Francis
Agogo: Lion, Car
Advertising Agency: Leo Burnett Colombiana, Bogota, Colombia
Executive Creative Directors: Carlos Murad, Otavio Schiavon, Rodrigo Davila
Creative Directors: Fernando Hernandez, Mauricio Sarmiento
Art Director: Fernando Hernandez
Copywriter: Mauricio Sarmiento
Illustrator: Cristian Turdera
luni, 17 noiembrie 2008
coltul de publicitate...partea a4-a
Astazi va voi impartasi din experienta altora despre importanta joburilor intr-o agentie de publicitate.
Enjoy
Toate joburile din agenţie sunt importante.
Nu există meserii vedetă. Dacă eşti copywriter nu vei fi mai vedetă decât media planner-ul. În primul rând, într-o agenţie toţi sunt egali până e gata ideea, inclusiv şeful agenţiei. În momentul în care se decide care idee sau strategie este aplicată, abia atunci există şi este necesară ierarhia. Nu mă refer aici, la relaţia Junior - Senior. Aici nu mai vorbim de egalitate, ci de respect reciproc între “ăla care ştie” şi “ăla care crede că ştie”. Atâta timp cât fiecare e conştient de valoarea, respectiv potenţialul fiecăruia nu există probleme la acest capitol. Dacă sunt, va trebui să dai afară pe unul. Nu îţi permiţi să ai energii negative în agenţie.
Dacă porneşti la drum ciocârlie, ai toate şansele pe parcurs să te transformi în rinocer.
Nu aveam cum să nu fac referire la animale. De dragul exemplului, nu de alta. Nu e nici o fabulă. Pur şi simplu “Căile” agenţiei sunt atât de întortochiate, încât e foarte probabil ca pe parcus să îţi dai seama că eşti de fapt mai bun pe altă poziţie decât cea pe care ai fost angajat. Dacă nu îţi dai tu seama sigur, cineva cu experienţa va observa şi va acţiona ca atare, adică să te pună unde te potriveşti mai bine de unde agenţia şi echipa ta are cel mai mult de câştigat. Nu îţi convine, crezi că se face o greşeală? Eu zic măcar să încerci şi să asculţi o perioadă. Poate vei avea surprize. Dacă ai succes, încearcă să te împaci cu gândul că poate aşa vrea soarta.
DHL sponsors Dubai Rugby 7s
Think of the little ones …..
Advertising Agency: TBWA\RAAD, Abu Dhabi, UAEExecutive Creative Director: Martin Lever
Copywriter: Martin Lever
Art Director: Sachin Chitale
Pain...sau...stomatologie?
Advertising Agency: TBWA\ZEENAH, Muscat, OmanCreative Director: Vikram Reddy
Copywriter & Illustrator: Jack Samaha
Art Director: Jack Samaha
Penny Market - Cuplul de tineri
Copywriter: Luisa Leizeriuc
Art Directors: Radu Radulescu, Puiu Oncescu
Creative Director: Marius Rosu
Black & Decker Lawn Mower
Advertising Agency: Ogilvy & Mather, Bangkok, Thailand
Executive Creative Directors: Wisit Lumsiricharoenchoke, Nopadol Srikieatikajohn
Associate Creative Director: Gumpon Laksanajinda
Art Directors: Wisit Lumsiricharoenchoke, Nopadol Srikieatikajohn, Watchara Tansrikeat, Gumpon Laksanajinda
Photographers: Nok Pipattungkul, Anuchai Secharunputong
Agency Producer: Paiboon Suwansangroj
Adidas: Impossible Map
Advertising Agency: TBWA\Germany (180/TBWA), Berlin, Germany
Creative Directors: Stefan Schmidt, Markus Ewertz
Art Directors: Erik Gonan, Hendrik Schweder
Copywriter: Markus Ewertz
Illustrator: Gussi Kim
Graphic Designer: Gussi Kim
Management Supervisor: Kerstin Gold
Account Managers: David Barton, Falk Lungwitz
Project Manager: Tanja Kurr
Strategic Planner: Moritz Kiechle
Media Production Manager: Katrin Dettmann
Retouching: 24+7
sâmbătă, 15 noiembrie 2008
hai sa facem si noi
cand te pornesti la un drum cu o idee clar ca ideea e luata de undeva...niciodata nimeni nu a fost original...toata lumea copiaza de la cineva...orice idee e copiata....depinde de cum o copiezi...copiezi de la americani, ii bun. Atunci copiaza cu stil si copiaza cu minte. Copiezi de la chinezi, foarte bine, dar nu uita sa copiezi si detaliile.
De ce sa mergem si noi cu ideea de "hai sa facem si noi cum au facut ei!"...."hai ca si noi putem"...si se pierde ideea in sine...De ce sa nu avem un gand de"am putea face pe ideea asta cum au facut ei pe ideea cealalta".
Americanii au avut ideea stralucita copiata de undeva(hotul neprins, negustor cinstit) de a pune vedetele sa faca video-uri cu do not vote!
Romanii nostrii nu vor sa stea pe dinafara asa ca s-au luat cu bloggeri si au inceput sa spuna de ce sa voteze si de ce sa nu voteze...aberatii si idei ce nu provoaca tinerii care sunt majoritarii adeptilor blogurilor sa mearga la vot....Ce iese bun de aici? TRAFFFFIIIIICCCCC...IMAAAAGIIINEEEE....REEEENUUUUMEEEE.....BAAAANIIIIIIIII!
Macar de ar fi copiat si ei mai cu stil si mai intelept, de ar fi copiat si ei doar ideea dar sa mearga pe un alt fir, de ar fi facut ca si americanii dar in stil romanesc....dar pana la urma si jobul lor de bloggeri tot de la americani vine!
Se putea si mai bine, clar. Pe data viitoare macar stiti de unde sa o luati si cum sa o faceti!
Felicitari!
De ce sa mergem si noi cu ideea de "hai sa facem si noi cum au facut ei!"...."hai ca si noi putem"...si se pierde ideea in sine...De ce sa nu avem un gand de"am putea face pe ideea asta cum au facut ei pe ideea cealalta".
Americanii au avut ideea stralucita copiata de undeva(hotul neprins, negustor cinstit) de a pune vedetele sa faca video-uri cu do not vote!
Romanii nostrii nu vor sa stea pe dinafara asa ca s-au luat cu bloggeri si au inceput sa spuna de ce sa voteze si de ce sa nu voteze...aberatii si idei ce nu provoaca tinerii care sunt majoritarii adeptilor blogurilor sa mearga la vot....Ce iese bun de aici? TRAFFFFIIIIICCCCC...IMAAAAGIIINEEEE....REEEENUUUUMEEEE.....BAAAANIIIIIIIII!
Macar de ar fi copiat si ei mai cu stil si mai intelept, de ar fi copiat si ei doar ideea dar sa mearga pe un alt fir, de ar fi facut ca si americanii dar in stil romanesc....dar pana la urma si jobul lor de bloggeri tot de la americani vine!
Se putea si mai bine, clar. Pe data viitoare macar stiti de unde sa o luati si cum sa o faceti!
Felicitari!
Ravensburger Puzzle: The Giant Puzzle
Advertising Agency: Scholz & Friends, Berlin, Germany
Creative Directors: Oliver Handlos, Matthias Spaetgens
Art Directors: Jens-Petter Waernes/Erik Dagnell
Photographer: Torsten Roman
Graphic Artist: Annika Stierl
Account Managers: Katrin Seegers, Sven Weiche, Ghazaleh Nazari
Agency Producer: Soeren Gessat
Museum of Childhood
Advertising Agency: Abbott Mead Vickers BBDO, London, United Kingdom
Chief Creative Officer: Paul Brazier
Art Director: Paul Pateman
Copywriter: Mike Nicholson
Advertising Target
Advertising Target
Intreaga piata sau o parte a ei, pe care firma doreste sa o atraga cu ajutorul reclamei.
Intreaga piata sau o parte a ei, pe care firma doreste sa o atraga cu ajutorul reclamei.
problema Mare...partea a2-a
dupa cum ziceam si in postul anterior ca traim o problema mare as dori sa subliniez si sa explic putin din putin de fapt de ce avem nevoie de studii si cercetari.
E clar si cred ca toti cei care ofera anumite servicii pot sa declare cu mana pe inima ca de multe ori cand ofereau anumitul produs, anumitul serviciu clientului nu puneau asa de mult accent pe un studiu bine determinat pe piata in care se invarte clientul. Studiile sunt acele lucruri vitale despre care nu poti sa nu vorbesti sau pe care nu le poti neglija. Vei arata un mare dispret fata de cererile si dorintele clientului, vei dispretui puterea si calitatea serviciului/produsului si cel mai prost pentru tine ca si un prestator sa iti distrugi imaginea cu acest miserupism.
Clientilor le este foame. Clar.
Prestatorii au foarte multa mancare. Corect
Acuma problema e ca prestatorii trebui sa cunoasca ce mancare au nevoie clientii ca sa poata sa mai vina inca o data sa manance. Cred ca sunteti de acord cu mine ca daca ai un client nu vrei sa fie doar o data ci sa il ai poate ca si cel mai bun prieten al tau, iar cand il vei vedea in afara timpului de munca vei putea sta cu el la discutii si in afara despre munca si cerere si oferta.
E simplu, ca si la restaurant....mergi si ceri ce au specialitatea casei....ospatarul poate sa spuna in mai multe feluri
-Avem XYZ.......
-Va putem oferi XYZ....dumneavoastra ce alegeti?
-Va putem oferi XYZ...dar personal da-ti-mi voie sa va propun Y...e foarte delicios!
-cel mai bun e Y dar mai e si Xsi Z....dumneavoastra alegeti!
Asa ca atunci cand ti se da asa, in primul rand te gandesti la tu ce ai manca dar pui in balanta si oferta ospatarului....si atunci alegi(eu unu de obicei asa fac).
Studiaza piata inainte sa te lansezi cu ceva, studiaza piata inainte sa faci ceva clientului. Dar daca clientul o tine neaparat pe al lui, atunci ii spui ca nu garantezi pentru satisfacerea nevoilor/dorintelor insa ii propui o afacere mai buna si mai garantata. Daca nici asa, atunci ii multumesti cerintele si punct. Tu te speli pe mana si mergi mai departe.
Asa ca oriunde ai fi, orice ai face, orice ai organiza, ai da, ai face....fa un studiu si apoi arata-i clientului ce se intampla in lacul unde el inoata. Vei fi mult mai sigur pe tine, va fi mult mai multumit de tine si numele tau va merge prin piata ca si "tipul care e atent la cele mai mici detalii si il intereseaza de client".
Asa ca pana pe data viitoare pe cand vei oferi un serviciu/produs....make a market study!
E clar si cred ca toti cei care ofera anumite servicii pot sa declare cu mana pe inima ca de multe ori cand ofereau anumitul produs, anumitul serviciu clientului nu puneau asa de mult accent pe un studiu bine determinat pe piata in care se invarte clientul. Studiile sunt acele lucruri vitale despre care nu poti sa nu vorbesti sau pe care nu le poti neglija. Vei arata un mare dispret fata de cererile si dorintele clientului, vei dispretui puterea si calitatea serviciului/produsului si cel mai prost pentru tine ca si un prestator sa iti distrugi imaginea cu acest miserupism.
Clientilor le este foame. Clar.
Prestatorii au foarte multa mancare. Corect
Acuma problema e ca prestatorii trebui sa cunoasca ce mancare au nevoie clientii ca sa poata sa mai vina inca o data sa manance. Cred ca sunteti de acord cu mine ca daca ai un client nu vrei sa fie doar o data ci sa il ai poate ca si cel mai bun prieten al tau, iar cand il vei vedea in afara timpului de munca vei putea sta cu el la discutii si in afara despre munca si cerere si oferta.
E simplu, ca si la restaurant....mergi si ceri ce au specialitatea casei....ospatarul poate sa spuna in mai multe feluri
-Avem XYZ.......
-Va putem oferi XYZ....dumneavoastra ce alegeti?
-Va putem oferi XYZ...dar personal da-ti-mi voie sa va propun Y...e foarte delicios!
-cel mai bun e Y dar mai e si Xsi Z....dumneavoastra alegeti!
Asa ca atunci cand ti se da asa, in primul rand te gandesti la tu ce ai manca dar pui in balanta si oferta ospatarului....si atunci alegi(eu unu de obicei asa fac).
Studiaza piata inainte sa te lansezi cu ceva, studiaza piata inainte sa faci ceva clientului. Dar daca clientul o tine neaparat pe al lui, atunci ii spui ca nu garantezi pentru satisfacerea nevoilor/dorintelor insa ii propui o afacere mai buna si mai garantata. Daca nici asa, atunci ii multumesti cerintele si punct. Tu te speli pe mana si mergi mai departe.
Asa ca oriunde ai fi, orice ai face, orice ai organiza, ai da, ai face....fa un studiu si apoi arata-i clientului ce se intampla in lacul unde el inoata. Vei fi mult mai sigur pe tine, va fi mult mai multumit de tine si numele tau va merge prin piata ca si "tipul care e atent la cele mai mici detalii si il intereseaza de client".
Asa ca pana pe data viitoare pe cand vei oferi un serviciu/produs....make a market study!
vineri, 14 noiembrie 2008
Pedigree: Train your puppy
Advertising Agency: Whybin\TBWA\TEQUILA, Australia
Assoc Creative Director: Kara Grey
Art Director: Glenn Christensen
Copywriter: Dan O’Connell
Flash Designer: Bruce Collier
Designer: Alex Ristivcki
Media: JCDecaux
problema MARE
mare problema exista in toata lumea asta....mare problema exista in toate tarile astea...in toate agentiile astea...in toate asociatiile si grupurile de organizare...problema e ca se uita sa se faca cercetari, studii, analize!
vrei sa ii "hranesti"cu ce ai tu....te gandesti "oare ce ar fi cel mai bun pentru ei?" si tot calculezi si testezi si analizezi si nimic....ajungi sa le bagi pe gat niste "mancare" pe care ei nu vor sa o mestece, sa o inghita!
......(va urma)
vrei sa ii "hranesti"cu ce ai tu....te gandesti "oare ce ar fi cel mai bun pentru ei?" si tot calculezi si testezi si analizezi si nimic....ajungi sa le bagi pe gat niste "mancare" pe care ei nu vor sa o mestece, sa o inghita!
......(va urma)
coltul de publicitate...partea a 3-a
astazi voi arata un post care va discuta despre cum ar trebui sa te antrenezi daca lucrezi intr-un domeniu de publicitate.
Spala-te pe dinti cu publicitate
Adică o dată dimineaţa şi o dată seara. Dacă vrei să creşti şi să devii mai bun studiază mai mult decât au timp colegii tăi mai seniori să te înveţe. Doamne iartă-mă, doar ai internet în orice agenţie la discreţie. Citeşte tot ce prinzi pe net despre domeniul care te interesează. Şi, te rog, nu fi ipocrit şi nu-ţi fie ruşine, dacă te uiţi pe site-urile celor care sunt super buni în ceea ce fac. Fie că e vorba de ad-uri geniale, clipuri de îţi lasă mintea apă, logo-uri super, site-uri “uau!” sau orice altceva. Înainte să fii şi tu “de invidiat” trebuie să înţelegi de ce alţii sunt mai buni. Nu trebuie să afli cum au ajuns cei mai buni, ci de ce sunt cei mai buni. Intră pe forum-uri, citeşte articole, vezi ce comentează alţii, „bagă-te” şi tu şi spune-ţi părerea dacă ai ocazia. Altfel... nota 4, poţi să pleci acasă.
Vorbesc serios când spun o dată dimineaţă şi o dată seara. În primul rând, că nu ar trebui să întârzii niciodată la servici, indiferent ce servici ai şi unde e. Dacă poţi şi nu e prea mare efortul, fă să ajungi cu o jumătate de oră înainte de “startul oficial” al zilei de lucru. Pe lângă faptul că şefii tăi vor remarca, foloseşte această jumătate de oră să citeşti trei articole, să te uiţi la cinci site-uri premiate sau să studiezi orice pe domeniul tău. Trebuie neapărat să îţi impui un target. Adică să faci un anumit număr de lucruri. În fiecare zi.
Seara, fie că ai sau nu ai calculator, înainte de culcare citeşte iar ceva legat de meseria ta. De preferat, o carte tipărită sau articole pe care ceri voie, dacă e cazul, să ţi le listezi la servici. Citeşte cinci minute, dacă mai mult nu poţi sau n-ai timp, chiar dacă vii de la un chef. Înainte de rugăciunea de seară - crede-mă că dacă nu te ajută Dumnezeu, nu faci mare lucru în publicitate, deci măcar roagă-te pentru liniştea sufletească şi sănătate - citeşte despre publicitate sau marketing sau ce îţi doreşti tu în legătură cu ceea ce faci. Dar nu citi comunicate de presă ale Muzeului Antipa dacă faci PR. Citeşte teorie, studii de caz sau interviuri ale celor din branşă.
ASTA NU ÎNSEAMNĂ că nu mai trebuie să citeşti lucrurile care nu ţin de meseria ta, ci de sufletul tău. Citeşte Coehlo, Patapievici, CanCan sau orice te relaxează, „Poveşti nemuritoare” şi benzi desenate: favoritele mele. Relaxarea e una, iar studiul şi aprofundarea meseriei tale e alta. Îmbină-le, alternează-le, dar fă-le.
Orice citeşti despre publicitate nu aplica cu sfinţenie. O zic mai toţi. Dar simt nevoia să repet şi eu acest mare adevăr.
Poate că ţi se pare că ce zice nenea ăla în carte e bun şi că e aşa cum trebuie făcut. Dar, asta nu înseamnă că, dacă zice şi îţi şi demonstrează că a ieşit bine aplicând metoda X, asta e literă de lege. Mai mult ca în orice domeniu, în publicitate totul se testează. Orice idee, orice de strategie trebuie testată cumva. Dacă ţie ţi se pare genială, cu atât mai mult întreabă alţi 3 prieteni, măcar din agenţie ce părere au, înainte să te duci cu ea la şeful tău. De cele mai multe ori nu reprezinţi targetul campaniilor pe care le creezi şi, de aceea, e bine în primii ani să sufli şi în iaurt. De ce să te faci de râs când poţi să eviţi anumite contexte? Nimeni nu le ştie pe toate, dar poate să înveţe puţin din multe. Poate că tu ştii că berzele mănâncă broaşte şi mergi cu o idee creată în jurul acestei idei. Ştii că barza mănâncă broaşte verzi şi, deci, ar putea confunda într-o zi o bancnotă de 1 dolar cu o broască tocmai pentru că e verde (aberez!). Apoi afli, după ce alţii cercetează veridicitatea ideii tale, că berzele mănâncă doar broaşte maro şi că, în cel mai bun caz, ar confunda-o cu un „rahat” şi nu cu o bancnotă de un dolar. Nici nu ai cercetat ideea pentru că ţi se părea indubitabilă. Ai şi pierdut vremea directorului de creaţie cu ceva care nu funcţionează. Şi uite aşa o să spună lumea că nu ai experienţă. Nu e vorba de experienţă. E vorba de atenţie, grijă şi internet.Tnuva - Rocky
Senior Copywriter: Dinu Panescu
Art Directors: Ion Ludosanu, Ionut Cojocaru
CEE Creative Director: Adrian Botan
Account Executive: Lavinia Vaduva
Senior Account Manager: Ruxandra Savulescu
Group Account Directors: Beatrice Iftimi, Gabriela Alexandrescu
Strategic Planner: Diana Ceausu
A/V Producer: Adrian Radu
Media Planner: Silvia Zbarcea (Universal McCann)
VP Marketing: Sagit Tzur Lahav (Tnuva Romania)
Brand Manager: Dumitru Titica (Tnuva Romania)
Junior Brand Manager: Daniela Rabinovici Atar (Tnuva Romania)
Regia: Ohav Flantz
D.O.P: Emanuel Kados
Casa de productie: Abis Studio
ING - Pensia celor peste 35 de ani
Copywriter: Cornel Gologan
Art Director: Andrei Besliu
Director de Creatie: Serban Alexandrescu
Project Manager: Ramona Urdea
Rollingstonemagazine.it: Gets you into the topics
“Rollingstonemagazine.it. Gets you into the topics.”
Advertising Agency: D’Adda, Lorenzini, Vigorelli, BBDO, Milan, Italy
Creative Directors: Federico Pepe, Stefania Siani
Photographer: Federico Pepe, Domenico Montemurro
joi, 13 noiembrie 2008
din nou a ajuns vremea...
...ca să vedem fețe peste tot in oraș care să ne oblige să mergem și să votăm cu ei pentru că ei știu să promită mai bine ca oricine. Pentru că ei sunt mai buni unii cu alții. Pentru că ei arată mai bine decât celălalt pe panouri și afișe. Pentru că afișele lor ajung până și la câinele comunitar pe coadă. Votează cu cel care știe să promită cel mai frumos, cel mai bine și cu cel care ajunge cu afișele peste tot. E perioada când ajung să îți promită luna de pe cer doar să primească votul tău. Dar cum românul e mai pe o linie și cu mai mult curaj decât se crede ajunge să-l întrebe pe candidat Dă-mi mie ce ai tu și tu să ai ce am eu! iar săracul candidat rămâne mască și cu buzele lipite una de alta zâmbind frumos.
hai să facem un joc simplu:
când ieși dimineața din casă și până ajungi la lucru/școală, uită-te în jurul tău și memorează câte afișe ai văzut cu candidații care știu să promită.
hai să facem un joc simplu:
când ieși dimineața din casă și până ajungi la lucru/școală, uită-te în jurul tău și memorează câte afișe ai văzut cu candidații care știu să promită.
Cup Noodles: Monsters
“Cup Noodles. Genuine Japanese fast food.”
Advertising Agency: F/Nazca Saatchi & Saatchi, São Paulo, Brazil
Executive Creative Directors: Fabio Fernandes, Eduardo Lima
Art Director: Keka Morelle
Copywriter: André Faria
Photographer: Lúcio Cunha
Illustrators: Elisa Sassi, Keka Morelle
Unicef
Advertising Agency: Ogilvy & Mather, Shanghai, China
Chief Creative Officer: Kevin Lee
Creative Directors: Kevin Lee, Ng Fan
Art Directors: Kevin Lee, Haibo Huang, Phoebe Liao, Stephen Zhong/Robin Wu
Copywriters: Adams Fan, Derek Huang, Raymond Yung, Andrew Lok
Artists: Haohui Zhou, Bin Liu
Designers: Spring Zhu, Chaowen Wu, Jinghua Pan
Print Producer: Ling Gu
Coltul de publicitate...partea 2
O veste proastă pentru cei care îşi completează 99,5% acel curriculum vitae pe eJobs: nici unui şef de agenţie sau director de creaţie nu îi pasă de CV-ul tău.
Faptul că ai făcut o facultate de specialitate (de Comunicare, de exemplu) te avantajează doar pentru că, alegând o astfel de specializare, dovedeşti că, măcar la un moment dat, ai fost interesat de această meserie. Sunt şanse suficient de mici să fii un idiot care face trei sau patru ani de facultate doar pentru că “e la modă” şi “se caută”. Aşadar faptul că ai în CV acest lucru, în cel mai bun caz, îţi face rost de un interviu faţă în faţă.
Ai luat 10 la licenţă? Vai, dar ce onoare să primim CV-ul tău! De mâine eşti angajat. Chiar crezi că aşa se întâmplă?
Te felicit dacă ai făcut o asemenea facultate SNSPA, Comunicare şi Relaţii Publice, Marketing, etc. În momentul în care vei avea diploma în mână te rog să o înrămezi şi să o pui la tine în dormitor. O meriţi şi te asigur că îţi va fi de folos cândva. Până una alta, nu te va ajuta să capeţi o slujbă într-o agenţie de publicitate.
Nu doresc să descurajez pe nimeni. Îţi spun nişte realităţi pe care deja toţi dintre noi le cunoaştem. Nu sunt glumeţ şi, te asigur, că din cauză că toţi ştim de toate de aceea nu facem nimic bine. În general vorbind.
Am păţit-o eu şi, te rog, nu repeta aceeaşi greşeală! Mi-am deschis agenţie de publicitate când nu aveam nici măcar o zi lucrată într-o altă agenţie de publicitate. De ce? Pentru că am crezut că, dacă am o gândire creativă şi ştiu să interpretez “neşte” chestii de comunicare publicitară, gata, sunt pregătit pentru “Lasă că le arăt eu!”. Am avut mare noroc că nu mi-am rupt gâtul. De fapt, chiar mi l-am rupt. Din cauza lipsei de experienţă în domeniu şi când zic domeniu nu mă refer doar la idei de campanii ci şi la experienţa mersului în sine al unei agenţii de publicitate, am avut „marele noroc” să pierd totul, când tocmai ajunsesem să îmi dau seama că pot să fac o agenţie să funcţioneze. Mulţumesc pe această cale tuturor asociaţilor care au făcut toate aceste lucruri să fie posibile. Nu o spun doar în glumă sau batjocură. Le mulţumesc sincer pentru că deabia acum, după aceste experienţe, fac cu adevărat ce trebuie, cum trebuie şi când trebuie, adică ultima agenţie din viaţa mea: MindRainbow.
Numai într-o agenţie înţelegi fluxul creativităţii în natură. Trebuie să înveţi ce înseamnă un proiect cap-coadă, din momentul în care ai “ghinionul” să îţi intre clientul în agenţie şi până când, dacă înţelege binele pe care i l-ai făcut, vine să îţi mulţumească ţie şi echipei tale.
Cineva: Şi totuşi, cum să mă angajez într-o agenţie de publicitate dacă nu am mai lucrat niciodată într-o agenţie de publicitate? Cum pot să dovedesc unui şef de agenţie că voi face treabă?
MindRainbow: Prima angajare într-o agenţie de publicitate nu trebuie neapărat să aibă legătură cu publicitatea. Nu spun să te angajezi ca femeie de serviciu sau şofer. Cel mai important este să găseşti o soluţie care să îţi permită să intri în „Văgăună” pentru a putea demonstra. Nu trebuie să te milogeşti de nimeni, trebuie însă să fi dornic şi deschis la minte. Nu este disponibil nici un post de Junior? Oferă-te să faci introducere de date pe site-urile agenţiei (dacă are departament de web), oferă-te să faci cercetarea tematică pentru brainstorming-uri. Oferă-te!
Nu te vinde, că nu eşti pe trotuar! Acceptă cu demnitate orice job onorabil din firmă ca să poţi mai apoi să înveţi şi să le demonstrezi cât de bun eşti tu în postura de copywriter, designer sau account. Nici un şef de agenţie normal la cap nu te va ţine pe un post să faci facturi dacă eşti bun pe creaţie sau pe media planning. E vorba de eficientizare, de a câştiga mai mulţi bani pentru agenţie. E simplu!
P.S. Doresc sa mentionez ca aceste posturi are "Coltului de publicitate" nu sunt posturi proprii...sunt idei stranse si aduse din N-S, E-V pentru interesatii de publicitate si nu numai!
Amwaj Waves: Sea, Life, Style
Advertising Agency: O2 Marketing Communications, Manama, BahrainCreative Director: Nermin Habib
Art Director: Gordon Lesage-Brown
Copywriters: Marcia Johnston, Nader Kassem
Illustrators: Issam Kerriou, Meghana Vaidyanathan
Smoking & sexual impotence
Advertising Agency: e-Studio, Cairo, EgyptCreative Director: Mohamed Ezzat
The National Gallery: The Grand Tour Campaign
Advertising Agency: The Partners, London, United KingdomChief Creative Officer: Jim Prior
Executive Creative Director: Greg Quinton
Creative Director: Robert Ball
Associate Creative Directors: Kevin Lan/Paul Currah/Jay Lock
Copywriter: Jim Davis
Art Director: Greg Quinton
Photographers: Matt Stuart/Brad Haynes
Project Managers: Donna Hemley/Andrew Webster
Website: Digit London
The National Gallery: Danielle Chidlow
Olay: Facelift
Advertising Agency: Saatchi & Saatchi, Johannesburg, South AfricaExecutive Creative Directors: Michael Blore, Liam Wielopolski
Copywriter: Eric Wittstock
Art Directors: Sifiso Tshabalala, Liam Wielopolski
Photographer: Michael Meyersfeld
Smoke Free Home: Kid
Corporate Name of Client: Thai Health Promotion FoundationAdvertising Agency: Euro RSCG Flagship, Bangkok, Thailand
Chief Creative Officer: Chukiat Jaroensuk
Executive Creative Directors: Wiboon Leeapakpreeda, Passapol Limpisirisan
Copywriters: Taksina Singhswas, Passapol Limpisirisan
Art Directors: Burin Puntuyakorn, Wiboon Leepakpreeda
Photographer: Cherdwood Sakolaya
Retoucher: Somsak Chidchawange
Greenpeace: Bomb
“Stop the catastrophe. Greenpeace.”
Advertising Agency: Saatchi & Saatchi, Bucharest, Romania
Creative Director: Nick Hine
Art Directors: Daniela Nedelschi, Jorg Riommi
Copywriters: Jorg Riommi, Daniela Nedelschi
Photographer: Carioca
Account Manager: Anca Manciu
Account Executive: Liana Petrascu
miercuri, 12 noiembrie 2008
Neogen
Strategie: Raluca Feher
Copy: Andreea Pirvu
Art: Leti Moldovan
Client Service: Ileana Botez
Casa de Productie: Plan 9
Regizor: Costas Ivanov
DOP: Emil Nitoi
Peugeot 207 RC
“From 0 to 100 in 7,2 seconds. Peugeot 207 RC.”
Advertising Agency: Euro RSCG, Santiago, Chile
Creative Director / Copywriter: Rodrigo Bravo
Art Director: Juan Carlos Ramos
Illustrator: Chamo
Photographer: Juan Pablo Montalva
Executive Creative Director: Juan Ignacio Baraona
coltul de publicitate
Da, ma intereseaza publicitatea si tot ce tine de ea, primesc mailuri cu diferite posturi, citesc pe bloguri, ziare, televizor, etc si fur meserie. Doresc sa va impartasesc si voua ceea ce primesc si eu pe e-mail.
Stiu ca poate exista unii care zic "bha ce prost ii asta! dupa ce isi face blog de publicitate si nu zice nimica interesant si ia doar niste printuri de pe ceva site-uri si niste video-uri si le posteaza aici. Oricine poate asta!" Da, recunosc. Oricine poate. Insa m-am trezit eu mai luminat si incerc sa adun cat mai multe informatii(despre publicitate si nu numai) pe acest blog. Nu mi rusine sa zic ca le copiez de pe alte site-uri, deloc, doar ca inca nu am experienta de a-mi arunca parerea si sa ii invat pe altii despre publicitate.
Cei care il urmariti, ma bucur si va multumesc. Cei care nu il urmariti nu am ce sa va zic ca oricum nu cititi ce scriu aici. Cei care ziceti de bine si de rau, sunt asteptate parerile voastre umile.
Cu astea fiind zise va doresc un incep de miercuri cat mai curat!
Dacă vrei să faci carieră în publicitate trebuie să îţi doreşti să ai înainte de bani, FAIMĂ.
Poate că nu e secretul cel mai important din această carte, dar cu siguranţă, pentru mine, este cel mai valoros. Înainte ca cineva să vă spună că din publicitate se fac bani serioşi, vă spun eu că, dacă doriţi bani, mai bine investiţi timpul vostru în cu totul altă meserie, mai mănoasă şi mai profitabilă. Vorbă „lui tanti” din campania Guerrilla: “Nu mai bine vă fac eu un platouaş?!”. Nu merită, sincer, să pierdeţi vremea făcând publicitate (impropriu spus “făcând”) şi să aşteptaţi momentul în care vă veţi împiedica de un sac cu bani.
Din aceeaşi categorie, feriţi-vă de cei care doresc să facă doar bani din publicitate. De obicei aceştia pot fi cei care conduc unele agenţii de publicitate. Sunt acei patroni, în adevăratul sens al cuvântului, care doresc să pună 100% adaos peste orice şi să vândă mai departe. E plină România de aceşti investitori publicitari. Îi puteţi recunoaşte uşor. Nu au cunoştiinţe aproape deloc de marketing, comunicare, PR şi nu stăpânesc niciuna din ramurile “cerebrale” ale agenţiei lor de „publicitate”. De obicei sunt “vânzători” de conserve sau „salesmeni” care cred că dacă ştiu să vândă grăunţe vor putea să vândă şi “vise”.
Gandiţi-vă că, în Cluj Napoca, sunt aproape 900 de agenţii de publicitate. Dacă cineva are „agenţie de publicitate”, pentru că aşa scrie în codul CAEN pe certificatul de înmatriculare, asta nu înseamnă că faci publicitate, în adevăratul sens al cuvântului. V-ar mira cât de mulţi cred că ştiu ce înseamnă Publicitatea. Şi da, nici eu nu ştiu să fac publicitate, deşi am o agenţie de publicitate. Mai am până să pot spune acest lucru, deşi am avut parte de câteva experienţe interesante în acest domeniu.
De ce să vă feriţi de „doritorii doar de bani”? Pentru că, inevitabil, veţi ajunge nişte mici sclavi care, în momentul în care nu veţi mai “produce”, veţi fi scuipaţi afară ca o gumă de mestecat. Pentru că, dacă nu ai şansa să stai într-o agenţie care să fie înclinată înspre succes, al ei şi al clienţilor ei, înspre performanţa propriei echipe, înspre premii şi concursuri reale de creativitate, design sau webdesign, nu are sens să faci doar act de prezenţă de dragul vechimii.
Bineînţeles că trebuie sa îţi doreşti şi bani. Orice şef de agenţie „normal la cap” va pune în capul listei ca prioritate existenţa agenţiei sale, adică a echipei în sine. Echipa o vei susţine mai ales cu vise, promisiuni şi atmosferă bună la locul de muncă, dar până la un punct. Acel punct se numeşte “Ziua de salar”. Te vei întâlni cu situaţia în care şeful tău va fi mai pragmantic decât ţi-ai dori tu. Asta e! Poate că, dacă eşti designer, nu te va lăsa să experimentezi cât ţi-ai dori - adică patru zile pe o machetă de site; dacă eşti copywriter nu îţi va da timp de gândire două săptămâni pentru un naming şi aşa mai departe. În primul rând un şef bun de agenţie va şti să eficientizeze munca agenţiei, dar şi să lase loc pentru experimente, jocuri şi “pierderi” creative de timp. Pe de altă parte, echipa trebuie să înţeleagă că adevărata valoare vine doar când eşti SISI. ŞI creativ ŞI profitabil.
Într-un final toţi trebuie să câştige şi bani (dar nu doar bani). Dacă agenţia merge bine, toţi vor avea de câştigat. Aşa trebuie să fie! Parte din încrederea echipei în şeful agenţiei este şi că în momentul în care agenţia îşi va permite, salariile vor creşte. Ca să înţelegi mai bine un potenţial context, dacă agenţia este profitabilă cu 10 lei după ce s-au plătit toate datoriile, 3 lei se vor duce pentru investiţii în agenţie (tot timpul este o licenţă, un scaun sau o imprimantă de cumpărat), 2 lei se pun deoparte ca să se poată susţine proiectele ce vor dura mai mult decât prevăzut, sau viitoarele perioade moarte, de 3 lei se dau bonusuri la cei care au participat (inclusiv Şeful), 1 leu se pune deoparte pentru bugetul de training şi de 1 leu se bea în cinstea succesului. Orice succes trebuie udat!
Mărirea de salar „se întâmplă” când aceste succese sunt constante şi nu imediat după primul succes mai însemnat. Salariile trebuie mărite puţin, în momentul în care profitul lunar al agenţiei este constant sau ascendent măcar 3 luni şi ele trebuie mărite “interesant” (măcar 15% în medie) după un an. Există excepţiile ce îi privesc pe Juniorii care confirmă mai mult decât aşteptările şi acei angajaţi care trec cu brio de perioada de probă.
Stiu ca poate exista unii care zic "bha ce prost ii asta! dupa ce isi face blog de publicitate si nu zice nimica interesant si ia doar niste printuri de pe ceva site-uri si niste video-uri si le posteaza aici. Oricine poate asta!" Da, recunosc. Oricine poate. Insa m-am trezit eu mai luminat si incerc sa adun cat mai multe informatii(despre publicitate si nu numai) pe acest blog. Nu mi rusine sa zic ca le copiez de pe alte site-uri, deloc, doar ca inca nu am experienta de a-mi arunca parerea si sa ii invat pe altii despre publicitate.
Cei care il urmariti, ma bucur si va multumesc. Cei care nu il urmariti nu am ce sa va zic ca oricum nu cititi ce scriu aici. Cei care ziceti de bine si de rau, sunt asteptate parerile voastre umile.
Cu astea fiind zise va doresc un incep de miercuri cat mai curat!
Dacă vrei să faci carieră în publicitate trebuie să îţi doreşti să ai înainte de bani, FAIMĂ.
Poate că nu e secretul cel mai important din această carte, dar cu siguranţă, pentru mine, este cel mai valoros. Înainte ca cineva să vă spună că din publicitate se fac bani serioşi, vă spun eu că, dacă doriţi bani, mai bine investiţi timpul vostru în cu totul altă meserie, mai mănoasă şi mai profitabilă. Vorbă „lui tanti” din campania Guerrilla: “Nu mai bine vă fac eu un platouaş?!”. Nu merită, sincer, să pierdeţi vremea făcând publicitate (impropriu spus “făcând”) şi să aşteptaţi momentul în care vă veţi împiedica de un sac cu bani.
Din aceeaşi categorie, feriţi-vă de cei care doresc să facă doar bani din publicitate. De obicei aceştia pot fi cei care conduc unele agenţii de publicitate. Sunt acei patroni, în adevăratul sens al cuvântului, care doresc să pună 100% adaos peste orice şi să vândă mai departe. E plină România de aceşti investitori publicitari. Îi puteţi recunoaşte uşor. Nu au cunoştiinţe aproape deloc de marketing, comunicare, PR şi nu stăpânesc niciuna din ramurile “cerebrale” ale agenţiei lor de „publicitate”. De obicei sunt “vânzători” de conserve sau „salesmeni” care cred că dacă ştiu să vândă grăunţe vor putea să vândă şi “vise”.
Gandiţi-vă că, în Cluj Napoca, sunt aproape 900 de agenţii de publicitate. Dacă cineva are „agenţie de publicitate”, pentru că aşa scrie în codul CAEN pe certificatul de înmatriculare, asta nu înseamnă că faci publicitate, în adevăratul sens al cuvântului. V-ar mira cât de mulţi cred că ştiu ce înseamnă Publicitatea. Şi da, nici eu nu ştiu să fac publicitate, deşi am o agenţie de publicitate. Mai am până să pot spune acest lucru, deşi am avut parte de câteva experienţe interesante în acest domeniu.
De ce să vă feriţi de „doritorii doar de bani”? Pentru că, inevitabil, veţi ajunge nişte mici sclavi care, în momentul în care nu veţi mai “produce”, veţi fi scuipaţi afară ca o gumă de mestecat. Pentru că, dacă nu ai şansa să stai într-o agenţie care să fie înclinată înspre succes, al ei şi al clienţilor ei, înspre performanţa propriei echipe, înspre premii şi concursuri reale de creativitate, design sau webdesign, nu are sens să faci doar act de prezenţă de dragul vechimii.
Bineînţeles că trebuie sa îţi doreşti şi bani. Orice şef de agenţie „normal la cap” va pune în capul listei ca prioritate existenţa agenţiei sale, adică a echipei în sine. Echipa o vei susţine mai ales cu vise, promisiuni şi atmosferă bună la locul de muncă, dar până la un punct. Acel punct se numeşte “Ziua de salar”. Te vei întâlni cu situaţia în care şeful tău va fi mai pragmantic decât ţi-ai dori tu. Asta e! Poate că, dacă eşti designer, nu te va lăsa să experimentezi cât ţi-ai dori - adică patru zile pe o machetă de site; dacă eşti copywriter nu îţi va da timp de gândire două săptămâni pentru un naming şi aşa mai departe. În primul rând un şef bun de agenţie va şti să eficientizeze munca agenţiei, dar şi să lase loc pentru experimente, jocuri şi “pierderi” creative de timp. Pe de altă parte, echipa trebuie să înţeleagă că adevărata valoare vine doar când eşti SISI. ŞI creativ ŞI profitabil.
Într-un final toţi trebuie să câştige şi bani (dar nu doar bani). Dacă agenţia merge bine, toţi vor avea de câştigat. Aşa trebuie să fie! Parte din încrederea echipei în şeful agenţiei este şi că în momentul în care agenţia îşi va permite, salariile vor creşte. Ca să înţelegi mai bine un potenţial context, dacă agenţia este profitabilă cu 10 lei după ce s-au plătit toate datoriile, 3 lei se vor duce pentru investiţii în agenţie (tot timpul este o licenţă, un scaun sau o imprimantă de cumpărat), 2 lei se pun deoparte ca să se poată susţine proiectele ce vor dura mai mult decât prevăzut, sau viitoarele perioade moarte, de 3 lei se dau bonusuri la cei care au participat (inclusiv Şeful), 1 leu se pune deoparte pentru bugetul de training şi de 1 leu se bea în cinstea succesului. Orice succes trebuie udat!
Mărirea de salar „se întâmplă” când aceste succese sunt constante şi nu imediat după primul succes mai însemnat. Salariile trebuie mărite puţin, în momentul în care profitul lunar al agenţiei este constant sau ascendent măcar 3 luni şi ele trebuie mărite “interesant” (măcar 15% în medie) după un an. Există excepţiile ce îi privesc pe Juniorii care confirmă mai mult decât aşteptările şi acei angajaţi care trec cu brio de perioada de probă.
Iancu - Dreptate si tarie
Creatie: Valentin Suciu, Alexandru Aron, Dan Panaitescu, Anca Baciu
Strategie: Ileana Sebe
Client Service: Alice Herea, Loredana Banica
Media: Mihai Ilie si Ionela Aprodu
Productie: Multimedia
Regizor: Radu Jude
Pilot Water Resistant Markers: Goldfish
Advertising Agency: Grey, Barcelona, Spain
Executive Creative Director: Jürgen Krieger
Creative Directors: Joan Mas, Jose Miguel Tortajada, Alex Martín
Copywriters: Aitor Borrás, Jorge Meneclier, Alberto Ramos
Art Directors: Dani Páez, Saül Serradesanferm, Oscar Amodia
What’s Your Mood Today?
Advertising Agency: Talent, Kuwait
Art Director: Saif El Degwi
Photographer: Yuri Arcurs
Goodbye innocence
“SHS Teen Clothes. Goodbye innocence.”
Advertising Agency: Callegari Berville Grey, Paris, France
Executive Creative Director: Andrea Stillacci
Creative Directosr: Giovanni Settesoldi, Luissandro Del Gobbo
Art Director: Giovanni Settesoldi
Copywriter: Luissandro Del Gobbo
Photographer: Riccardo Bagnoli
Illustrator: Claudio Luparelli/Artout
Hut Weber: Hitler vs. Chaplin
“Hut Weber. It’s the hat.”
Advertising Agency: Serviceplan, Munich/Hamburg, Germany
Creative Directors: Alexander Schill, Axel Thomsen
Copywriter: Francisca Maass
Art Directors: Jonathan Schupp, Imke Jurok
Photographer: Jo van de Loo
Account Managers: Julia Thoemen, Constanze Strothmann
marți, 11 noiembrie 2008
Rolling Stone Diary
Advertising Agency: D’Adda, Lorenzini, Vigorelli, BBDO, Milan, Italy
Creative Directors: Federico Pepe, Stefania Siani
Art Director: Piergiuseppe Gonni
Copywriter: Lorenzo Crespi
Illustrators: Mark Todd, Manlio Truscia
Stejar - PET
Creative Director: Liviu David
Copywriter: Semida Duriga
Art Director: Adrian Rosu
Client Service Director: Wanda Podgurschi
Account Director: Mara Stoenescu
Account Executive: Ana Dinulescu
Casa productie: Reload Film
Regizor: Jeroen Mol
DOP: Storm R., Tuomo Virtanen
Nici iadul
Ma uitam in fuga la TV la filmul HBO3 si am auzit un citat care mi-a ramas in minte pana in ziua de azi si sunt sigur ca va ramane mult si bine...si fratele meu, cata dreptate are.....
acuma daca esti de acord cu mine sau daca nu esti, e total problema ta....dar eu o cred ca
"Nici iadul nu poate egala furia unei femei dispretuite"
acuma daca esti de acord cu mine sau daca nu esti, e total problema ta....dar eu o cred ca
"Nici iadul nu poate egala furia unei femei dispretuite"
no me entera
dar sa fim sinceri ca o data cand ai zis ca nu te intereseaza e clar faptul ca te intereseaza. Aud foarte des oameni priviti bine in societate, in domeniul in care lucreaza, intr-un interviu ca "sincer sa fiu cu tine, nu ma intereseaza acest subiect. Nu am de ce sa iti raspund la acest subiect daca nu ma intereseaza". Asa ca punct si o luam de la capat cu o alta intrebare care poate poate ii starneste interesul de a discuta despre subiectul pe care tu vrei sa il macini impreuna cu el. Dar dragii mei cititori(citez pe cineva care se vrea a fi ce nu ii) cei care patiti la fel ca mine stati linistit ca aceea persoana chiar vrea sa discute acel subiect dar sunt cateva motive pentru care nu vrea sa il deschida:
1. Poate ca tu nu esti persoana ideala cu care ar dori sa despice firul in 4.
2. Poate ca are ceva urat sau rau de zis si nu vrea ca tu sau cei din jur sa il auda ca totusi "tin la reputatia mea" sau poate are prea mult respect pentru tine si cei din jur. Aici am putea include reclama rea care de fapt in multe cazuri a ajuns sa ajute subiectul principal in discutie. Nu exista reclama rea sau proasta, odata ajuns sa VORBESTI despre ea i-ai facut reclama. Ai vorbit despre ea, te-a facut sa vorbesti despre ea. Asta e! Ai scos-o la lumina.
Pionii puternici in publicitate de multe ori discuta flegmatic despre o reclama si o publicitate, ca si cum nu i-ar interesa..de la Andi Moisescu pana la Naumovici si pana la cel mai neinsemnat angajat intr-o agentie de publicitate toti vorbesc despre ea (reclama/parerea) chiar daca o pun intr-o pasa proasta sau una buna.
Fratele meu, ai vorbit despre ea, ai viralat-o...ti-ai zis parerea...te-a auzit cineva...i-ai facut reclama si cu asta basta...ai promovat-o...si nu cred ca al' care zice ca "nu ma intereseaza, nu imi pasa" chiar nu ii pasa.
Nu exista nu imi pasa...exista nu vreau sa vorbesc cu tine despre acest lucru pentru ca.....
1. Poate ca tu nu esti persoana ideala cu care ar dori sa despice firul in 4.
2. Poate ca are ceva urat sau rau de zis si nu vrea ca tu sau cei din jur sa il auda ca totusi "tin la reputatia mea" sau poate are prea mult respect pentru tine si cei din jur. Aici am putea include reclama rea care de fapt in multe cazuri a ajuns sa ajute subiectul principal in discutie. Nu exista reclama rea sau proasta, odata ajuns sa VORBESTI despre ea i-ai facut reclama. Ai vorbit despre ea, te-a facut sa vorbesti despre ea. Asta e! Ai scos-o la lumina.
Pionii puternici in publicitate de multe ori discuta flegmatic despre o reclama si o publicitate, ca si cum nu i-ar interesa..de la Andi Moisescu pana la Naumovici si pana la cel mai neinsemnat angajat intr-o agentie de publicitate toti vorbesc despre ea (reclama/parerea) chiar daca o pun intr-o pasa proasta sau una buna.
Fratele meu, ai vorbit despre ea, ai viralat-o...ti-ai zis parerea...te-a auzit cineva...i-ai facut reclama si cu asta basta...ai promovat-o...si nu cred ca al' care zice ca "nu ma intereseaza, nu imi pasa" chiar nu ii pasa.
Nu exista nu imi pasa...exista nu vreau sa vorbesc cu tine despre acest lucru pentru ca.....
luni, 10 noiembrie 2008
Monday night TV
21:55-ProTV-film cu un leu care o scoate pe una din masina si o mananca
-"ridicati scaunele de la geam"
-"treci in spate"
-"stai jos"
rasare soarele, sange peste tot
-"Ami, a trecut 2 zile si 2 nopti! Daca nu vine?
-"Vor veni!"
21:57 UTV-fetele de la T.A.T.U. se dau tare in clanta in noul lor videoclip, "foarte" mature fetele.
21:57 MTV "E greu sa gasesti un mix bun. Doncafe"
21:58 PrimaTV - "CuratMurdar". O familie nu stie sa isi faca curatenie in casa asa ca vin 2 doamne care sa le arate cum se face curatenie. Cadou-o pereche de manusi.
21:59- CNN- Conflict in Congo
21:59-Sport.Ro- Gelul de barbierit Gilette. Nu ne crede pe cuvant. Convinge-te singur
22:00-B1TV-Presedintele Basescu arunca bomba-"Ne trebuie un guvern puternic. Care sa diminueze costurile si sa stimuleze reformele sociale."
22:01-Euforia-Oprah prezinta un centru care incearca sa curete poze cu copii abuzati pe internet. Abuzurile sexuale se vand ca si painea calda in USA. Oamenii cumpara poze de pe net cu aceste poze unde copii sunt abuzati sexuali. Si mai zicem ca Sodoma si Gomora a fost rea, ce putem zice de USA? Cea mai mare cerere si vizionare pe internet este violul on-line in direct la comanda. WHAAAAAAAAAT?????????????????
22:04-GSP-Giulestiul sub asediu! Suporteri crizati! Si pana la urma pentru ce? Mult zgomot in tribune pentru un meci de nimic!
22:05-OTV-"Alege premierul"-ELEVUL NU CONTEAZA!...da-mi voie sa ma repet.....WHAAAAAAT???????
asa ca sa recapitulam....in maxim 10 minute am observat ca unii romani chiar au nevoie de atentie ca sa poata sa isi faca curat in camera (sa nu uitam ca toate aceste emisiuni sunt regizate), Basescu are o bomba in buzunar, Oprah prezinta realitatea pe internet, suporterii idolatrizeaza si se omoara pentru niste jucatori care nu pot arata ce au pe un teren si lucrul ce m-a enervat ce mai mult e ca "Elevul nu conteaza".
Nu sunt acel fan al televizorului incat sa stau ore in sir sa ma uit la un program, intr-o jumate de ora pot sa ma uit la 60 de programe.
-"ridicati scaunele de la geam"
-"treci in spate"
-"stai jos"
rasare soarele, sange peste tot
-"Ami, a trecut 2 zile si 2 nopti! Daca nu vine?
-"Vor veni!"
21:57 UTV-fetele de la T.A.T.U. se dau tare in clanta in noul lor videoclip, "foarte" mature fetele.
21:57 MTV "E greu sa gasesti un mix bun. Doncafe"
21:58 PrimaTV - "CuratMurdar". O familie nu stie sa isi faca curatenie in casa asa ca vin 2 doamne care sa le arate cum se face curatenie. Cadou-o pereche de manusi.
21:59- CNN- Conflict in Congo
21:59-Sport.Ro- Gelul de barbierit Gilette. Nu ne crede pe cuvant. Convinge-te singur
22:00-B1TV-Presedintele Basescu arunca bomba-"Ne trebuie un guvern puternic. Care sa diminueze costurile si sa stimuleze reformele sociale."
22:01-Euforia-Oprah prezinta un centru care incearca sa curete poze cu copii abuzati pe internet. Abuzurile sexuale se vand ca si painea calda in USA. Oamenii cumpara poze de pe net cu aceste poze unde copii sunt abuzati sexuali. Si mai zicem ca Sodoma si Gomora a fost rea, ce putem zice de USA? Cea mai mare cerere si vizionare pe internet este violul on-line in direct la comanda. WHAAAAAAAAAT?????????????????
22:04-GSP-Giulestiul sub asediu! Suporteri crizati! Si pana la urma pentru ce? Mult zgomot in tribune pentru un meci de nimic!
22:05-OTV-"Alege premierul"-ELEVUL NU CONTEAZA!...da-mi voie sa ma repet.....WHAAAAAAT???????
asa ca sa recapitulam....in maxim 10 minute am observat ca unii romani chiar au nevoie de atentie ca sa poata sa isi faca curat in camera (sa nu uitam ca toate aceste emisiuni sunt regizate), Basescu are o bomba in buzunar, Oprah prezinta realitatea pe internet, suporterii idolatrizeaza si se omoara pentru niste jucatori care nu pot arata ce au pe un teren si lucrul ce m-a enervat ce mai mult e ca "Elevul nu conteaza".
Nu sunt acel fan al televizorului incat sa stau ore in sir sa ma uit la un program, intr-o jumate de ora pot sa ma uit la 60 de programe.
Kate Moross
Domnisoara in varsta de numai 22 de ani mi-a starnit interesul pentru faptul cum lucreaza si mentalita