duminică, 30 noiembrie 2008

Pioneering Advertising

Pioneering Advertising
Advertising care intentioneaza sa creeze cereri primare si nu selective, folosit de obicei in perioada de inceput al ciclului de viata al unui produs. Vezi Primary Demand; Selective Demand.

AdCouture - Editia IX

vineri, 28 noiembrie 2008

AdCouture - Editia IV

coltul de publicitate...partea a11-a

Vai de proiectul clientului care nu are buget!

Bugetul trebuie să fie unul din subiectele pe care le discuţi la prima întâlnire. Contrar părerilor majorităţii celor care se află în postura de client, a dezvălui bugetul nu înseamnă că vei da agenţiei o idee aproximativă privind suma pe care o poate fura de la tine. Nu spun că acest lucru nu se întâmplă, dar toate agenţiile „sănătoase la cap” justifică fiecare leuţ şi, cel mai important, îţi spun dinainte care este comisionul lor prin evidenţierea acestuia separat în cadrul ofertei.

Dacă clientul declară că “banii nu sunt o problemă”, ar fi bine să ţi se aprindă beculeţul roşu la fel de rapid ca şi în cazul în care clientul ţi-ar spune “Păi, nu ştiu ce buget am!”. În asemenea contexte, daţi-i un exemplu din viaţa reală astfel încât să înţeleagă că, fără buget, agenţia nu are toate datele necesare pentru a-i face o ofertă apropiată de realitate. Dacă a venit să se întâlnească cu agenţia ta, te asigur că domnul client are deja o idee despre câti bani are „de dat”, de investit în campania sa.

Un exemplu bun (voi puteţi găsi altele mult mai relevante) este cel cu îmbrăcămintea: “Stimate client, când intri într-un magazin de îmbrăcăminte şi vrei să îţi cumperi un costum, ai idee câţi bani eşti dispus să dai pe un costum?”. Mie, un costum de 10 milioane, mi se pare scump. Faptul că ştiu să fac diferenţa între scump, ieftin şi acceptabil, înseamnă că ştiu ce buget am pentru acţiunea “îmbrăcatul”. Nu-i aşa?

Bugetul îl face directorul de marketing împreună cu directorul de vânzări şi are întotdeauna legătură cu ce îşi doreşte compania să obţină din acel buget, ca vânzări. Când targetul este prea mare în comparaţie cu bugetul alocat... asta e. În majoritatea cazurilor, faptul că există asemenea discrepanţe, nu prea îi interesează pe cei care pot să ia decizii. Publicitatea, în cadrul multor companii, este considerată “consumatoare de bani”. Poate că lucrurile se vor schimba în bine, dar suficient de încet încât să aveţi “onoarea” să gustaţi şi astfel de tratamente.

Cineva: Şi ce dacă alte companii din domeniu alocă buget mai mare pentru marketing? Voi, ăştia din publictate, nu ştiţi decât să cereţi bani şi să îi “spargeţi”? Afară, termitelor! Ăştia sunt bani munciţi cu greu! Nu am să permit să vină lipitori ca voi să îmi ia agoniseala de-o viaţă!

Cel mai cuminte lucru de făcut este să te ridici, să îi mulţumeşti că te-a primit şi să îi spui că îl aştepţi când îşi va da seama că altă cale nu este, dacă vrea să existe, să supravieţuiască economiei de piaţă şi bătăliei pentru clienţi.

Friskies

Advertising Agency: FP7 McCann, Doha, Qatar
Creative Director: Fadi Yaish
Art Directors: Fadi Yaish, Kalpesh Patankar
Copywriter: Kalpesh Patankar
Account Supervisor: Hasaan Akasheh

Stefan Loose Travel Guide: No Need To Ask




Advertising Agency: Scholz & Friends, Berlin, Germany
Creative Directors: Michael Winterhagen, Joerg Jahn
Art Director: Marc Ebenwaldner
Copywriter: Alexander Schierl
Graphic Artist: Walter Ziegler
Account Managers: Michael Jaeger, Michael Schulze, Sebastian Vetter

joi, 27 noiembrie 2008

Nu mai exista reguli de aur, exista numai intrebari de aur- Stefan Kolle

Celor carora va place sa mai si cititi prin bloguri si sunt sigur ca in acest blog prea multe nu sunt de citit ci de vazut voi posta acuma interviul cu marele Stefan Kolle:
Pofta mare la citit!

Stefan Kolle este un consultant de marketing digital si alternativ, care a fondat Futurelab impreuna cu Alain Thys, dupa ce si-a incercat norocul in domenii ca finante, asigurari, tehnologie, atat ca anagajat al unor companii cat si ca antreprenor. Are o experienta bogata in marketingul transcultural, Futurelab avand birouri in Moscova, Munhen, Hamburg, Shanghai, Atena, Kiev si sediul central la Bruxelles. Indemnul lui este acela de a nu inceta niciodata sa ne punem intrebari, pentru ca numai astfel vom reusi sa descoperim raspunsurile mai putin evidente, ascunse, dar mai ales cu potential inovativ. Pe Stefan Kolle il puteti asculta miercuri, 26 noiembrie in cadrul conferintei Inspire 2009, organizata de Evensys. Stefan Kolle va vorbi despre cum trebuie regandite mijloacele media in contextul noilor realitati cu care marketerii si agentiile se confrunta. “Si daca nu ar exista televizor?” este provocarea pe care o propune el. Iar pe 27 noiembrie, il puteti asculta in cadrul seminariilor Inspire 2009 vorbind despre “Alternative Media Mix”.

IQads: Futurelab este descris drept un butic de creatie care depaseste conventiile. Cum faceti asta? E nevoie de calitati deosebite?
Stefan Kolle: Nu e vorba neaparat de calitati deosebite, cat de o viziune aparte. Aceasta structura mentala presupune sa nu-ti fie teama si include curiozitate extrema si dorinta de a pune totul la indoiala in mod constant si consistent, chiar si propriile idei. De asemenea, este inimaginabil cat de mult ai de invatat si cate idei poti gasi privind dincolo de granitele unei industrii – cum poate un model de business care a zguduit industria x sa fie aplicat in industria y? Si apoi se decanteaza in acel binecunoscut slogan: “just do it”. Daca iti ies in cale conventii care iti restrictioneaza dezvoltarea, contesta-le. Pune intrebari de tipul: “De ce faci asta? Ce s-ar intampla daca am incerca ceva diferit? De ce iti este teama? Cum am putea depasi acea teama sau obstacol?”, chiar daca sunt uneori incomode.
Dar poate cea mai importanta parte este sa privesti intotdeauna din perspectiva consumatorului. Lui nu-i pasa ca exista departamente diferite, nu il atinge cu nimic KPI-ul (Key Performance Indicator), singurul lucru important pentru el este sa primeasca o experienta iesita din comun. Aceasta perspectiva poate fi solutia pentru a depasi chiar si cea mai puternica dintre conventii.

IQads: Cat de mult va ajuta in activitatea curenta background-ul in asigurari, finante si tehnologie? Sau simtiti ca ar fi fost mai bine sa va directionati energia spre alte domenii in acei ani?
Stefan Kolle: Cand privesti in urma, mereu gasesti lucruri pe care le-ai fi putut face mai bine, dar eu chiar nu cred ca as fi putut folosi mai bine acei ani pentru a ajunge unde sunt acum. De-a lungul anilor am avut ocazia sa vin in contact cu multe companii din diferite industrii. De pilda, cand lucram in domeniul capitalului de risc (venture capital), trebuia sa ne asiguram ca punem intrebarile potrivite in timp util, astfel incat sa putem analiza fezabilitatea propunerii. Trebuia sa urmarim stadiul la care se afla industria respectiva, pentru a vedea daca aceasta companie noua s-ar putea diferentia si ar putea deveni castigatoare. Acest demers larg si in acelasi timp basic de a intelege o industrie precum si experienta de a stii ce intrebari sunt necesare reprezinta aceasi tactica pe care o aplic si astazi.
Am invatat si lucruri importante despre mine, de exemplu faptul ca sunt mai bun drept consultant decat antreprenor, intrucat oamenii au tendinta sa imi asculte sfatul, dar eu nu il urmez intodeauna.

IQads: Ce sfaturi i-ati da unui client din industria financiara si de asigurari pentru a evita sa fie afectat de criza globala?
Stefan Kolle: Pana la urma, supravietuirea ta este determinata de loialitatea consumatorilor tai. Daca produci bunuri de calitate si oferi servicii de calitate, daca ai un serviciu de relatii cu clientii impecabil si daca experienta in domeniu te recomanda, atunci clientii vor ramane alaturi de tine chiar si atunci cand vin vremuri grele. Acest principiu se verifica la fiecare cotitura majora – companiile ineficiente esueaza, celealte devin si mai puternice. Dupa cum mi-a spus un client din industria bancara acum cateva saptamani: “trebuie sa incetam sa vindem si sa incepem sa punem accent pe oferirea de servicii”. Sunt perfect de acord – trebuie sa ne concentram pe imbunatatirea marginii de profit prin construirea unor relatii mai bune cu actualii consumatori, transformandu-i pe acestia in promotori ai serviciilor noastre. De aici se naste profitabilitatea si prin urmare si supravietuirea.

IQads: V-ati dezvoltat afacerea in multe tari, care este ideea centrala care depaseste toate diferentele culturale?
Stefan Kolle: Am ales sa punem accentul pe consumator si sa facem din asta o filosfie de business din motive foarte clare, pentru ca este singurul lucru pe care il consideram consistent oriunde in lume. Desigur, unele insght-uri si nevoi ale consumatorilor din Rusia sunt diferite fata de cele din Grecia sau Romania, dar raman general valabile dorinta de a fi luat in serios si nevoia de a dezvolta o relatie cu o companie careia sa-i pese. La fel de adevarat este faptul ca acele companii care sunt cu adevarat centrate pe consumator au cresteri mai rapide, sunt mai profitabile decat competitorii lor.

IQads: Care a fost lectia pe care ati invatat-o atunci cand ati intrat in contact cu alte culturi?
Stefan Kolle: Prima lectie este aceea ca fiecare cultura se considera unica, desi asemanarile sunt adesea mult mai multe decat s-ar crede. Am invatat de asemenea faptul ca este un proces de durata sa ajungi sa intelegi o cultura, si este posibil sa nu poti asimila anumite aspecte foarte subtile. Trebuie sa acorzi respect culturii locale si niciodata sa nu crezi ca daca ceva a functionat intr-o parte a lumii, trebuie automat sa se aplice peste tot. Dar nu pot sa omit faptul ca a lucra in aceste culturi diferite a fost o experienta care m-a imbogatit spiritual.

IQads: Care sunt criteriile care va ajuta sa recunoasteti un insight care intr-adevar exprima punctul de vedere al consumatorului? Care sunt pasii pe care ii urmati pentru a evita sa cadeti in cursa insight-urilor false?
Stefan Kolle: Cheia este sa nu incetam sa ne intrebam “de ce?”, ci dimpotriva sa inceram mereu sa descoperim un nivel mai profund de relationare cu clientul, lucru valabil pentru tot ceea ce facem. Eu nu ma bazez numai pe cercetarile cantitative pentru a descoperi isnight-uri si nici nu ma incred in focus-gupuri. In acelasi timp, as vrea sa trag un semnal de alarma cu privire la cea mai intalnita capcana in care cad marketerii atunci cand vine vorba de insght-uri: tendinta noastra naturala este sa alegem insight-ul cel mai evident, cel care are cel mai mare procentaj. Totusi, pentru mine prezinta mai mult interes insight-urile de nisa. Daca stai sa te gandesti, atunci cand ceva este relevant pentru 70% din populatie, este usor de remarcat, rezulta de aici ca toti competitorii vor tinti in acea directie. Pe de alta parte, atunci cand o nevoie emotionala mai puternica este relevanta numai pentru 3 % din populatie, si daca noi ajungem sa fim singurii care sa oferim un raspuns pentru aceasta nevoie, atunci suntem unici si putem castiga un avantaj considerabil. Si intotdeauna ganditi-va ca 3% poate parea foarte putin dar daca reusiti obtineti 3% cota de piata e un impact de luat in calcul. Si daca reusim asta de cateva ori, avem primele de Craciun asigurate.
In definitiv, sa ne amintim mereu ca cele mai bune insight-uri nu se nasc in urma chestionarelor aplicate, ci in urma observarii comportamentului uman. Sa lasam sa iasa la iveala antropologistul din noi.

IQads: Cum convingenti un client sa renunte la parerile traditionaliste despre cum sa faca business si sa adopte in schimb solutiile voastre inovative?
Stefan Kolle: Cu siguranta nu e usor. La Futurelab am descoperit ca numai un numar limitat de (potentiali) clienti au mintea deschisa si o cultura organizationala suficient de adaptativa ca sa ne permita sa lucram cu folos. Am putea spune ca exista un proces de autoselectie in ceea ce-i priveste pe clientii nostri – daca nu sunt dispusi sa adopte solutii inovative, daca nu sunt pregatiti sa fie pusi la incercare, nu vor lua in considerare ideea de a ne angaja. Dupa aceea, se pune problema fidelizarii angajatilor din organizatia clientului. Argumentele pentru a duce la indeplinire acest demers difera de la organizatie la organizatie, dar in general poti castiga inimile lor prin a demonstra cum solutiile alese fac lumea un loc putin mai frumos si joburile lor putin mai placute, iar in ceea ce priveste a-i convinge in mod rational este important sa le arati cum aceasta abordare se va traduce in profitabilitate.

IQads: Ce argumente / sentimente / idei v-ar determina sa refuzati un proiect sau un client?
Stefan Kolle: Dupa cum am spus deja, exista un anume grad de autoselectie in ceea ce-i privestie pe clientii nostri. Exista de asemenea si cateva principii la care aderam, si daca un potential client nu este dispus sa si le asume, atunci vom respinge proiectul, fapt care s-a si intamplat de cateva ori in trecut. Avem pretentia de la clientii nostri sa fie onesti in relatia cu consumatorii, sa produca valoare nu iluzia valorii, sa se implice in comunitate si in relatia cu consumatorii intr-un mod pozitiv.
In afara de asta, nu vom colabora cu un client care urmareste doar sa reduca anumite costuri de personal. Nu pentru ca am considera acest lucru rau, ci pentru ca nu suntem oamenii potriviti sa veghem la indeplinirea acestui obiectiv. Noi ne concentram pe noutatea oportunitatilor de a obtine profit.

IQads: Care este diferenta dintre strategiile de marketing alternativ si digital pe care le livrati si o abordare mai conservatoare? Care este beneficiul pe care il oferiti clientilor?
Stefan Kolle: Prioritatea Futurelab este sa decopere in ce fel se schimba lumea si cum e logic sa actionezi pentru a face fata acestor schimbari. O abordare mai conservatoare se concentreaza adesea pe ideea ca “mereu am actionat asa” sau tinanad cont numai de faptul ca “daca am suficienta penetrare, acoperire si frecventa pe piata, ma vor cumpara” Cu toate acestea, tehnologia si moralitatea in randul consumatorilor sunt in schimbare, iar abordari de acest tip nu mai sunt eficiente. Cred ca cel mai important aspect in abordarea noastra este sa punem la indoiala totul: "De ce fac acest lucru? Este aceasta cea mai buna cale de a intra in contact cu anumiti consumatori? Este aceasta cea mai buna metoda de a genera o crestere a profitului pe termen lung? As putea sa-mi cheltuiesc banii intr-un mod diferit, astfel incat sa obtin o crestere a ROI-ului?" Si cea mai importanta intrebare este cum fac sa il transform pe consumator intr-un ambasador al brandului, fapt care sa genereze mai multi bani pentru mine si sa aduca mai multi clienti.
Nu mai exista reguli de aur, exista numai intrebari de aur pe care ni le vom pune atat timp cat va mai fi nevoie.

sursa

inspiratie...transpiratie...unde sunteti?

Ai un dead-line...ai un client nerabdator...brief-ul e cam ciudat...plus sa nu uitam ca pe langa acest proiect mai vin si celelalte proiecte (un logo mic, o carte de vizita, un header, un banner, o simulare, etc etc) si tu trebuie sa finalizezi proiectul pana cand e dead-line-ul. Ce facem atunci cand inspiratia nu vine? Ce facem cand pozele de pe deviantart, google, flickr, myspace, istock nu te ajuta cu nimic...incepi sa transpiri din plin...ai ajuns deja la al 3-lea pahar de cafea si picioarele tale isi schimba ritmul din dreapta in stanga, din stanga in dreapta si ai ros pana acuma 3 capace de pixuri.....si NIMIC. Nu vine nimic!
"Hai ca tot trebuie sa vina ceva daca ma apuc cumva cumva...." Si deschizi pagina...A4....tragi o linie si cauti un brush...nimic nicaieri! Bha zici ca parca nu se poate...nu exista acel proiect care vrea clientu' sa il aiba si te gandesti sa lasi arma jos. "Nu vreau BTL ca nu suntem cluburi....Nu vreau Classic ca nu suntem primarie...Nu vreau multe culori ca nu suntem granita...Nu vreau o culoare ca e prea sec....Aveti aici pozele, aveti aici cateva mochete ce mi-au placut mie. Vreau sa iasa foarte bine si daca imi place atunci vedem daca semnam contractul sau nu". Aceste cuvinte deja parca is un "Tatal nostru..." in mintea ta si nici Coldplay nu ti-l poate scoate, nici Placebo, nici Jason Mraz si nici Guns'n'Roses...nici o melodie...iar chillout-urile nu isi mai fac efectul.
Deci dragul meu prieten in aceste momente de criza nu dispera ci fii calm si nu te stresa ca nu vei scoate nimic, o data si o data tot va iesi ceva din click-urile alea de mouse si din pozele alea de la deviantart, ma gandesc ca pana la urma tot s-o trezit unu mai saltaret sa puna o poza care sa te inspire. Inteleg ca deja esti tot transpirat si agitat si iti imaginezi fata sefului tau si clientului nerabdator sa vada cel mai magnific proiect. Daca nu iese nimic. Atunci fa o chestie simpla(de fapt lucrurile cele mai simple sunt cel mai greu de realizat-dar incerc sa iti dau o speranta in momentele de criza:) ) si arata-le. Tu fii mandru de el, zambeste, spune ca e cea mai tare idee de pe piata acuma, de fapt inca nici nu a iesit pe piata dar voi veti sparfe piata cu acest proiect. O linie, o dunga, un punct, o virgula, o maslina, un pahar va face o mare diferenta:). Fii tot timpu bucuros de ce ai facut si mandru.
Inspiratia si transpiratia sunt 2 lucruri care nu pot trai unul fara altul. Sa nu crezi ca daca nu transpiri nu vei avea inspiratie sau te poti si inspira fara sa transpiri...no way (transpirat in sensul figurat al lui sa il intelegi).
Erau vorbele alea de 1% talent...99% transpiratie...1%noroc. Eu nu le cred dar sunt sigur ca undeva tot va iesi minunea mult asteptata.
Deci nu claca ci fii optimist cu proiectul tau.

P.S.: pana data viitoare sa ne auzim numai prin reviste si bloguri:)

Swedish Fish - Cat Sandwich

Orange - Cinema

adidas - Clay Pigeons

UniCreditTiriacBank - Depozite



Copywriter: Vlad Lazar
Director de creatie: Serban Alexandrescu
Project Manager: Ana Sipciu
Producator: MME
Regizor: Martines
DoP: Cico Nicolaisen
Scenografi: Sebastian Soukup, Nina Hirschberg

Orange - Cauciucuri



Director: Wilfrid Brimo
Production: Wanda
Sound: WAM/THE
Creative Director: Steve O'Leary
Artistic Director: Nicolas Ermakoff
Copywriters: John Whelan, Daniel Chandler
Account Director: Constance Capy
Account Manager: Maylis Trassard
TV producer: Caroline Spitzer

adidas Originals - House Party


Nastase si Beckham se rup in figuri la un party unde Adidas celebreaza 60 de ani de existenta

JC Penney (Jewelry Store) - Beware of the Doghouse

PlayStation 3 - Mural

Coca Cola - Hidden Formula

Audi Q5 - Synchronised

Credex



coltul de publicitate...partea a10-a

E-mailul dulce, mult aduce.

De fapt, e vorba de vorbă. Crede-mă pe cuvânt că, dacă nu ştii să trimiţi un e-mail ca lumea nu ai nici o şansă nici în publicitate şi în nici un loc de muncă de birou.

Completează întotdeauna adresa de email corectă. Nu te baza pe “auto-complete”-ul Outlook-ului. Dacă ştii să îţi dezactivezi această funcţie, fă-o. Îţi faci un mare bine.

Foloseşte Outlook Microsoft şi nu Outlook Express, ThunderBird, Incredimail sau nu ştiu ce alte chestii simpatice care nu te ajută în viaţă. Nu fi “anticorporatist” cu business-ul tău sau cu activitatea ta profesională. Învaţă Outlook-ul aşa cum trebuie, pentru că e la fel de important ca şi Excel-ul, Word-ul şi PowerPoint-ul. A şti să lucrezi cu Outlook-ul nu înseamnă să ştii să trimiţi un e-mail şi să răspunzi la el. Înseamnă să ştii măcar să îţi faci directoare în care să îţi aranjezi emailurile, să îţi faci reguli de sortare, să foloseşti Task bar-ul, Calendarul, Jurnalul şi câte poţi să înveţi. Un mod bun de a învăţa Outlook-ul este un video tutorial de la Lynda.com. Cumpără-l sau roagă-ţi şeful să îl cumpere pentru firmă pentru că este una din acele investiţii care te ajută să îţi profesionalizezi oamenii şi modul de a comunica între ei şi cu clienţii.

Câmpul “Subiect” nu e acolo ca să îl ignori. Faptul că poţi să îţi rezumi e-mailul în patru sau cinci cuvinte înseamnă că îţi respecţi interlocutorul. Nu fi glumeţ în “Subiect”; fii, în schimb, clar, concis şi tehnic. Un lucru bun pe care îl recomand tuturor este să îţi începi e-mailul cu denumirea firmei pe care o reprezinţi. De exemplu: “MindRainbow - propuneri campanie “Client”. Mai faci şi tu un pic de awareness pentru compania la care lucrezi, respectiv laşi lumea să te cunoască.

Asigură-te că ai fişierul ataşat înainte de a scrie emailul. De fapt, în momentul în care îţi vine în minte ideea că trebuie să trimiţi prin e-mail ceva, începe prin ataşarea fişierului. E foarte important să nu faci referire la “vreun” ataşament în corpul emailului şi tu, defapt, să fii „tăntăloc” şi să uiţi să-l ataşezi, îţi strici imaginea de profesionist fără rost.

Dacă ataşamentul are mai mult de 2 mega, sună-l pe destinatar şi întreabă-l dacă poate primi ataşamente mai mari de 2 mega. Dacă fişierul pe care vrei să îl trimiţi are mai mult de 5 mega, nu îl trimite. Vei fi înjurat. În România, să trimiţi astfel de ataşamente înseamnă să îţi baţi joc de săracul om care nu are broad band. Foloseşte FTP-ul (File Transfer Protocol) iar dacă nu ştii ce este acesta, întreabă-ţi inginerul de reţea sau furnizorul de internet.

Fă-ţi o semnătură electronică automată care să conţină numele tău întreg, titulatura pe care o deţii în companie, denumirea companiei şi adresa cu numărul de telefon fix. În funcţie de tipul activităţii tale trece-ţi şi numărul de mobil, cel al firmei nu cel personal. Dacă eşti copywriter într-o agenţie, nu are nici un sens „să te frece la icre” un client pe mobil. De aceea există „accounţi”. Pe de altă parte, dacă eşti un account, este chiar nesimţire să nu ai trecut mobilul în semnătură.

Cu foarte puţine persoane va fi cazul să te semnezi cu numele mic. În scris trebuie să fii oficial şi clar. Telefonic poţi să te tragi de şireturi cu respectivul cât doreşti, dar, atenţie, ceea ce scrii poate fi folosit la un moment dat împotriva ta sau a firmei tale.

Foloseşte fonturi clasice, fără Comic Sans, fără fonturi îmbârligate, decorative. Când spun clasice, mă refer la cele “obişnuite”, web safe: Times New Roman, Verdana, Arial sau Trebuchet; “web safe” e denumirea fonturilor care există deja instalate pe toate calculatoarele din lume datorită sistemului de operare. Dacă îţi place fontul Eras şi îl foloseşti în e-mail-urile tale pentru că aşa vrei tu cel care va primi e-mailul, dacă nu are instalat acel font, se va trezi că pc-ul va schimba automat fontul cu unul din cele mai sus menţionate. Fonturile web safe sunt folosite din acelaşi motiv pentru majoritatea site-urilor care au text “selectabil”. Şi browser-ele folosesc fonturi deja instalate pe calculator. Bineînţeles că există tehnici care îţi permit să pui ce font vrei tu şi în e-mail şi pe siteul tău, dar nu e cazul să detaliem.

Dacă vrei neapărat o semnătură electronică cu logo-ul companiei, mai bine consultă un web designer astfel încât să fii sigur că ceea ce îţi apare ţie pe calculator îi apare şi destinatarului. De obicei prin inserarea de imagini cu ajutorul funcţiei Import nu rezolvi nimic. Imaginea nu este transmisă mai departe tuturor destinatarilor.

Always Infinity




Incredible how something so thin contains such tranquility.

Advertising Agency: DLC & Associates, Guaynabo, Puerto Rico
Creative Director: Sebastian Alvarez
Art Director: Liliana Rojas
Copywriter: Aurelio Santiago
Photographer: Getty Images
Published: October 2008

Molinari




We are not all the same. Beauty is a matter of skins.

Art Director: Sergio Spaccavento
Copywriter: Janos Boka
Photographer: Armando Rebatto
Published: August 2008

Nokia


The easier way.
maps.nokia.com.cn

Art Director / Illustrator: jinyang
Published: October 2008

NBA Digital




From mortal to immortalization. See it. Get it. Experience it.
The game happens here.

From the shadows to the spotlight. See it. Get it. Experience it.
The game happens here.

From old school to new school. See it. Get it. Experience it.
The game happens here.


Advertising Agency: mono
Photography: Getty Images

EuroStar


Advertising Agency: leg., Paris, France
Chief Creative Officer: Gabriel Gaultier
Creative Director: Gabriel Gaultier
Copywriter: Clémence Cousteau
Art Director: Clément Langlais
Photographer: Thomas Paquet

Citroen C3




Agency: Euro RSCG, Buenos Aires, Argentina
Executive Creative Director: Gustavo Reyes
Creative Directors: Tony Waissmann, Maximiliano Sanchez Correa, Mariano Duhalde
Art Director: Ramiro Garcia
Copywriter: Alejandro Devoto

Scrabble




Advertising Agency: JWT, Santiago, Chile
Creative Directors: Matías Lecaros, Sergio Rosati
Art Director: Matías Lecaros
Copywriter: Matías Lecaros
Illustrators: Astro Image Creators, Cristian Gastelo, Boris Berstel
Photographers: Astro Image Creators, Cristian Gastelo, Boris Berstel
Other additional credits: Leo Farfan, Tomás Vidal, Tomás Neely, Israel Urrutia

marți, 25 noiembrie 2008

Brand Advertising

Brand Advertising
Prezenta unui brand pe canalele media cu scopul de a construi atitudini puternice pe termen lung ale consumatorilor cu privire la acesta.

Arhitectura 1906 - Idei mici pentru un oras mare

DaKino 2008







Director de creatie: Marius Rosu
Copywriter: Marina Cordun, Luisa Leizeriuc
Regizor: Marius Rosu
Productie: Hi-Fi Production Grup, Bro Visual&Sound Design

Volvo XC60





Senior Copywriter: Elisa Olteanu
Junior Copywriter: Daniela Habara
Client Service Director: Violeta Marinescu
Account Executive: Diana Focea
Co-Creative Director: Mircea Moldovan
Graphic Designer: Octavian Todirut
Media Director: Stefan Popescu
DTP: Cristi Ciureanu
BTL Manager: Alex Laur
Director Productie: Cristi Enachescu

Bonux - Fortuneteller



Copywriter: Mihai Costache
Art Director: Eduard Einhorn
Creative Directors: Carmen Tiderle, Tudor Cuciuc
Strategic Planner: Ioana Gheorghita
Brand Communication Director: Oana Niculescu
Brand Communication Manager: Dana Marinescu
Brand Communication Exécutive: Andra Tivichi
A/V Production: Sorin Deleanu

luni, 24 noiembrie 2008

Nevoia de branding

ai auzit de....

-bha deci nu pot sa cred, am crezut ca mor de ras...
-tu vorbesti serios? De ce mha?
-bha da' iti zic...cand am vazut nu am mai putut...plangeam cu capu sub birou de ras cand am vazut...
-da asa tare o fost?
-tare? esti nebun! cel mai tare din cate am vazut pana acuma...
-da? da asa ai zis si de celalalt?! asta cu ce e mai diferit...
-ca asta e serios...si nu zice 2 si nici 6....asta stie mha...asta te omoara cu seriozitatea lui....e imposibil bha sa faci asa ceva....
-si asta te-o facut sa razi?
-da bha....uite unii cu simplitatea lor cum te omoara...
-noah trimite si aici sa vad bha....ca m-ai facut curios....
-iti trimit...da sa imi zici apoi cat de mult ai ras...
-bine, bine...da-i o data

si asa cred ca ar fi cel mai important punct intr-un marketing...un lucru care te face sa vorbesti, un obiect, un eveniment, un om care te face sa vorbesti de el (nu conteaza ca e bine sau nu, deloc....) deja el si-a atins unul dintre scopurile vitale...."lumea sa vorbeasca de mine".
De ce a reusit Obama sa fie presedintele? Ca toata lumea vorbea de el...e negru, e liberal, poate schimba, are carisma, etc
De ce a reusit Bolojan sa castige la primarie? Ca toata lumea a vorbit de el cat e de serios si cate va schimba si va face...si uite ca incepe sa se tina de cuvant
De ce au mers americanii la vot? Tine-ti minte video cu donotvote? Ete de ce.
De ce mergem sa mancam intr-un local? Pentru ca am auzit de la cineva ca e bun acolo. Pentru ca s-a dus vorba.
Dintre toate raspunsurile la marile intrebari ale marketingului "Care este obiectul care poate promova cel mai bine un produs?"....Marketingul viral.
Daca reusesti sa faci un om de pe strada sa vorbeasca despre produsul tau, atunci frate esti cel mai bun.
Si atunci cum facem sa vorbeasca de el? Ehhh....aici raspunsul exista in depozitul ala deasupra gatului:). Mult spor!
Nu exista marketing viral bun sau rau. Odata vorbit despre el, l-ai promovat, te-a facut sa vorbesti despre el, si-a atins scopul. Ca l-ai prezentat intr-o pasa nasoala sau buna, nu conteaza...l-ai facut cunoscut celui de langa tine...l-ai facut pe cel de langa tine curios...el 100% se va interesa de acel produs datorita tie:)....[Cam asa e si cu persoanele care sunt puse intr-o lumina proasta de altcineva(barfita) ajung sa fie interesante si sa fie cautate...datorita tie;)].

Un exemplu de marketing viral care se invarte in ultimul timp prin lumea mea:

logo





coltul de publicitate...partea a9-a

Agenţia „papă” bani, nu fiţe şi idei creative neacceptate de client.

Ca membru al unei agenţii de publicitate, trebuie să ţii minte mai întâi acest lucru şi abia apoi regulile de convieţuire cu colegii tăi.

Majoritatea deciziilor şefului de agenţie sau directorului general sunt luate astfel încât şi mâine să existe agenţia. Asta în cazul în care se respectă ipoteza că acea persoană nu vede în agenţie o fabrică de publicitate. Un şef de agenţie „normal la cap” înţelege perfect trei lucruri:

1. agenţia este doar un SRL „chel” fără echipa sa;

2. dacă agenţia face bani şi prosperă, toată echipa trebuie să prospere;

3. proiectele trebuie să mulţumească clientul în principal şi secundar orgoliul agenţiei.

În viaţa ta vei avea parte de cel puţin o decizie care să ţi se pară împotriva bunului mers al agenţiei. Decizie în legătură cu propunerile care se trimit clientului sau poate în legătură cu altceva. Atâta timp cât nu eşti şeful agenţiei sau directorul de creaţie nu prea ai ce comenta. Decât să te enervezi fără rost, nu uita că trebuie să ai încredere în experienţa şefilor tăi şi mai ales canalizeză-ţi energia în a înţelege de ce s-a luat decizia respectivă. Întotdeauna există un motiv şi poate că nu de fiecare dată cineva are timp să te ţină la curent în legătură cu motivele care duc la luarea deciziilor.

Încearcă să înţelegi şi să gândeşti în spiritul agenţiei. Acest „spirit” este cât se poate de real. Până nu înţelegi ce înseamnă nu are rost să te minţi sau să ai impresia că faci parte din echipă.

Nu am ştiut niciodată cum să explic foarte clar colegilor mei ce înseamnă acest “spirit”. Ba chiar, la un moment dat, existau dezbateri aprinse în agenţie cum că, de fapt, este o invenţie menită să enerveze pe cei care nu înţelegeau despre ce este vorba. Ei bine, spirit, stil sau personalitate, este cam acelaşi lucru. Ideea principală este să gândeşti, să trăieşti şi să mănânci agenţia pe pâine. Munca într-o agenţie de publicitate normală nu este o corvoadă decât dacă nu te potriveşti meseriei. Dacă îţi place şi ţi se potriveşte atât munca, cât şi agenţia, vei aştepta şi accepta fiecare provocare şi vei savura fiecare minut din agenţie. Nu e uşor, în schimb viaţa în publicitate este extrem de satisfăcătoare, în principal datorită echipei şi colegilor tăi. Nimeni nu-şi permite într-o agenţie să nu îşi facă treaba sau să nu ajute dezinteresat pe acei ce au nevoie de ajutor. Asta nu înseamnă că cineva îţi va face treaba, ci pur şi simplu că vei găsi întotdeauna un coleg care să te sprijine. Pe bune!

Aşadar, fii atent, poate că acest termen nu există în agenţia ta, dar cu siguranţă acest spirit există sub o formă sau alta. Încearcă să îţi imaginezi o situaţie în care eşti nou într-o echipă şi nu înţelegi glumele de grup, care fac referire la situaţii şi experienţe comune ale acelei echipe pe care tu nu o cunoşti. Ceva de genul, dar bineînţeles mai tehnic. Cască ochii, ascultă tot, citeşte şi învaţă tot ce prinzi despre agenţie, astfel încât să te poţi integra cu succes. Din păcate, dacă nu te integrezi, agenţia te va exclude din instinct. Într-o agenţie nu poţi fi singuratic sau retras. Trebuie să participi la viaţa agenţiei, fără să fii neapărat efervescent. Trebuie, pur şi simplu, să te implici fără să îţi fie ruşine sau teamă să o faci. Respectă-i pe toţi şi respectă munca pe care au făcut-o. Nu există aroganţă, nu există lăudăroşenie, nu există modestie, nu există bisericuţe, nu există decât încredere şi sinceritate maximă. Restul vine mâncând... publicitate.

duminică, 23 noiembrie 2008

IKEA: The XXS Room Mailing




Advertising Agency: DDB, Berlin, Germany
Chief Creative Officer: Amir Kassaei
Executive Creative Directors: Stefan Schulte, Bert Peulecke
Art Directors: René Gebhardt, Bjoern Kernspeckt, Tim Stuebane
Copywriter: Birgit van den Valentyn
Account Managers: Stephen Kimpel, Patrick Baschinski

Realcetom Kanechom






Who would say that overdoing chocolate, cherry and mustard could make you more beautiful.

Advertising Agency: Filadelfia, Belo Horizonte, Brazil
Creative Director: Dan Zecchinelli
Art Director / Illustrator: João Paz
Copywriter: Leandro Neves
Published: October 2008

Talcid




Don't be scared of your food.

Advertising Agency: BBDO Düsseldorf, Germany
Creative Directors: Toygar Bazarkaya, Sebastian Hardieck, Helmut Bienfuss
Art Directors: Christian Steuler, Michael Plüchhan
Copywriter: Kenny Blumenschein
Photographer: Sabiene Scheer

Motocity Imports




Motocity Imports. Imported bikes with unique new features.

Advertising Agency: Filadelfia, Belo Horizonte, Brazil
Creative Director: Dan Zecchinelli
Art Directors: Daniel Corrêa, Márcio Doti
Copywriter: Dan Zecchinelli
Photographer: stock
Published: August 2008

Peugeot Tepee: Run away


Advertising Agency: Diana Media Group, Barcelona, Spain
Creative Director: Sven Mulfinger
Art Director: Eduardo Arias
Copywriter: Juan Pistone
Published: November 2008

Mambocino Coffee Co.



Cialdi. Extra Strong.

Advertising Agency: XXVII Yirmiyedi, Istanbul, Turkey
Creative Director: Gürkan Bayindir
Art Directors: Levent Aybay, Yasin Yaylı, Gülşah Şenkalfa, Mesut Kaytan
Copywriters: Naim Çetintürk, Mesut Modalı

National Book Tokens




Because every book nut is different.
Give everyone their favourite book with the only voucher accepted at bookshops everywhere.

Advertising Agency: Farm, London, UK
Creative Director: Owen Lee
Art Director: Kevin Colquhoun
Copywriter: Gregor Findlay
Illustrator: Christina Drejenstam
Photographer: Richard Mountney
Image Manipulation: Richard Bagley
Published: November 2008

Conseil General Haute Garonne




Without respect, transports could quickly become the jungle.

Advertising Agency: DDB Nouveau Monde, Toulouse, France
Creative Director: Philippe Domenech
Art Director: Marc Grasset
Copywriter: Jean-Marie Boilot
Photographer: Studio ZE
Retouch: PIGMA
Published: October 2008